COMUNICARE

comunicare

SHARING (DEZVALUIREA) in comunicarea interprsonala
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de cretusimona in 2012-04-15 13:03
Motto: Calitatea vietii este direct proportionala cu calitatea comunicarii noastre (scuzati cacofoniile ))-:)



Aud multi oameni spunand ca sunt manipulati. Eu personal, sunt pe partea cealalta, a oamenilor care manipuleaza. In sensul bun, sper eu. Am inceput sa scriu acest blogg despre comunicare, din dorinta de a va impartasi din cunostintele unui om de comunicare. Am absolvit in 2004 Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, la sectia de Comunicare a Universitatii din Bucuresti.
Prin acest blogg si printr-o campanie mai ampla de comunicare, imi propun sa cresc calitatea comunicarii la nivel de societate.
Blogg-ul meu se bazeaza pe Cartea Together- Communicating Interpersonally. Mi se pare o carte cu totul speciala, pentru ca te ajuta sa intelegi ce este INTELIGENTA EMOTIONALA si te ajuta, prin exercitiile pe care le propune, sa cresti calitatea comunicarii interpersonale.




DEZVALUIREA (SHARING)

Cartea Together isi propune sa creasca la cititorii sai calitatea comunicarii interpersonale. Ca instrument de lucru principal, va puteti imagina o scala a comunicarii, care ii masoara calitatea.

NOHUMAN HUMAN
IMPERSONAL interPERSONAL
SCHIZOFRENIC
INCHIS ------------------------------DESCHIS


Problema; calitatea scazuta a comunicarii interpersonale
Scop: Ce imi propun?
Imi propun prin acest blogg (si pe parcurs vor aparea si alte metode, canale de comunicare, etc) sa cresc calitatea comunicarii interpersonale.
Obiective: Sa dezvoltam INTELIGENTA EMOTIONALA
Target : barbatii(dar nu numai). Nivel de educatii: studii medii si superioare. Localizarea? Mai degraba urban decat rural. La nivel de Romania
Caracteristici fiziologice: in general persoanele mai inalte (constitutie longilina, clasificare dupa Krestchner) sunt predispose catre schizofrenie); prin pozitia incorecta a coloanei isi blocheaza inima
Stil de viata: mai degraba pasiv decat active; inchis, necomunicativ; se uita la televizor mult si stau la calculator (si la telefon ))-:
Pregatire: mai degraba tehnica

Strategie
Urmarim doua directii:
crestem calitatea comunicarii
promovam un astil de viata activ

Cum crestem calitatea comunicarii?
Prin campanii la nivel de:
1. sistem educational
sistem medical
la nivel de societate in general

2.Promovam un stil de viata activ:
- printr-o campanie de reevaluare a situatiei bazelor sportive


Tactici….mai vedem

OK…asta a fost doar ca exercitiu sa vedeti cum lucreaza o stratregie
Cand lucrezi cu programe, strategii, apar niste goluri care trebuie umplute; asta se intampla la nivel de societate; eu creez un trend si ceilalti el sesizeaza ca o moda; ceva de genul fac si eu ce fac ceilalti, ca asa este la moda.


Etapele campaniilor de comunicare:

informare, educare, constientizare (raise awarness)
2. intarire a atitudinilor (cand li te adresezi celor care doersc sa faca ceva, dar nu stiu cum; si va dau un exemplu din programul meu eco de plantari: Oamenii daca sunt informati – de ex despre pericolele de mediu- nu e de ajuns; ei devin frustrati daca simt ca nu pot actiona, sa faca ceva concret; atunci cand am venit cu plantarile, m-am adresat in primul rand acestor oameni care doreau sa faca ceva; de aceea, aceasta faza li se adreseaza celor care doresc sa actioneze; si se numeste de intarire a atitudinilor (si este mai usor de realizat decat urmatoarea etapa, deschimbare de comportamente)
schimbare de comportamente (prin legislatie, amenzio; tb as le pui oamenilor la dispozitie si o infrastructural; de ex daca vrei sa arunce gunoiul la cos, tb sa existe astfel de cosuri…)



Dar sa revin la cartea Together. Stiti de ce m-a incantat atat de mult aceasta carte? Pentru ca nu este de acord cu ideile generale, ca noi sunetm predispusi spre anumite comportamente, spre ex. In psihologie sunt tot feluri de categorii: melancolic, apatic, energic, sangvin, coleric si cate si mai cate. Odata ce incepi sa lucrezi cu aceste etichete, este greu sa mai scapi de ele. Pentru ca spui, asa sunt, nu am ce face.
In schimb, in Together, sunt trecute in revista niste comportamente (vedeti spre ex clasificarea preluata de la Virginia Satir) cu niste tipuri de comportamente: computing, pouncing, etc
ACESTA SUNT NISTE COMPORTAMENTE IN CARE SUNT CRESCUTI, CULTURALIZATI
Este bine sa le constientizam si sa vedem matur, daca ne face bine sau nu, noua si celor din jur, sa ne purtam in acest fel. Sin e propunem sa facem niste schimbari, daca nu sunt ok
Abordarea esentiala este ca Virginia Satir nu spune: esti un computer, esti un pouncer, etc Daca ar face asta, noi toti am spune: asa sunt, nu am ce face. Asa ma port. Asa lucreaza procesul de etichetare. E insa WRONG (-:
Ai ce face. Poti face niset alegeri mai bune decat atat
Virginia Satir spune ca exista o predispozitie: barbatii sunt culturalizati mai mult in computing, femeile mai mult in pouncing, etc; ideea este sa le constientizezi si sa faci cele mai bune alegeri.


Ok.

Si care sunt solutiile?

Sa intelegi ce este comunicarea nonverbala si sa o aplici.
Cartea vorbeste despre comunicarea: verbala si cea nonverbala.
Comunicarea nonverbala se invata de mic, din familie; si de asemenea o preiei de la parinti, daca ei se inteleg si fac dialogul. Daca nu ai un model de comunicare ok intre parinti, membrii familiei tale, e foarte posibil sa scada si calitatea ta de a comunica interpersonal.

Sa intelegi ce este analiza tranzactionala si sa eviti sa aplici cauza efect in comunicare.
Sa intelegi ce inseamna: sensibilitate deschisa si inchisa; stereotipie inchisa si deschisa si sa le aplici adecvat contextului. Sa intelegi ca a cincea alegere, cand nu alegi nici una dintre aceste variante este DISCONFIRMAREA; adica nu te implici, eviti subiectul; te faci ca celalat nu exista- toate acestea sunt devastatoare si poti faci foarte mult rau cu aceste comportamente aplicate constant.

Sa intelegi ce este setul mental win- win si win lose. Sa folosesti setul mental win-win in relatiile cu ceilalti.
Sa aplici ascultarea dialogica; pentru cei care chiar au probleme si vad ca nu se inteleg cu ceilalti- ASCULTAREA DIALOGICA mi se pare a fi o abordare revolutionara.
Daca esti tipul rational, logic- si incepi sa aplici: concentrarea, pe ce este al nostru; incepi sa faci contact vizual; sa faci sunete in raspuns (da..da; te ascult, etc); te apleci catre partenerul de dialog;
Eviti intrebarile care incep cu de ce (pentru ca par sa ceara un soi de justrificare morala);
Pui intrebari deschise:
Eviti intrebarile la care ti se poate raspunde cu da sau nu (sunt intrebari inchise)
Folosesti paraphrase plus- adica reiei cele spuse de interlocutor, adaugi ceva- genuine daca se poate- de la tine si termini cu o intrebare care duce dialogul mai departe;
Mirror question- este absolut esentiala in crearea dialogului ( Ex- Eu spun: Imi place pestele. Si tu zici: Peste?! Eu ador pestele!...) retineti si comunicarea nonverbala care insoteste intrebarea in oglinda: te uiti la interlocutor si si spui pe un ton ridicat, aproape exclamat.
(and so on; va rog, gasiti tot textul preluat la PROPUNE UN SUBIECT)

Sa faci SHARING adica sa intelegi ca este nevoie sa te deschizi fata de partenerii tai de dialog
Sa eviti termenii generali, vagi, impersonali
Sa lit e adresezi celorlalti pe nume
Sa iti reglezi tonul vocii (blandete, compasiune, etc)
Sa personifici mai mult comunicarea; sa incepui adesea cu EU propozitiile, ca sa arati ca este cea ce tu simti, modul in care tu percepi, etc
Si sa stii cont si de ceea ce simte, percepe celalat
Eu stiu cat de important este acest eu…in comunicare.
V-am spus, am fost pe analogic. Pur si simplu mi se parea ciudata sa folosesc frecvent eu; era ca si cum as fi prea egoista, prea centrata pe mine;
FALS;
Trebuie sa incepi cu eu propozitiile; arata ca exprima ce simti, cum vezi tu

In schimb, ati vazut ca atunci cand tu construiesti dialogul (la ascultare dialogica- postul Propune un subiect; tb sa nu te focusezi pe ceea ce este al tau; nici pe ceea ce este al celuilalt; ci pe ceea ce este al nostru

De aici vine diferenta, intre analogic si dialogic.
Si pentru ca partea de sharing este foarte importanta, voi reda capitolul pe acest subiect din Together.




CAPITOLUL 8

DARUINDU-TE PE TINE:
DEZVALUIREA IN COMUNICAREA INTERPERSONALA

Rezumatul capitolului

Ce este destainuirea si ce nu este
Cateva sugestii despre daruire sau Dezvaluire
Mai intai, sa devii constient despre propria ta persoana
Sa devii consteint despre cum functioneaza destainuirea
Reciprocitate
Motive pentru destainuire
Diferente de sex
Fereastra lui Johari
In al treilea rand, dezvaluie atat din identitatea ta personala cat si cea impersonala
Indiciile verbale si nonverbale din identitatea ta impersonala
Indiciile verbale si nonverbale din identitatea ta personala
Descrierea orala a sentimentelor
10 cuvinte cheie


Obiectivele capitolului

Dupa ce vei citi acest capitol, va trebui sa poti:
Intelege ca destainurea si dezvaluirea nu sunt neaparat grele sau negative si ca nu ar trebui sa ia forma unei dureri intestinale
Recunoaste ca destainuirea ar trebui sa fie adaptata contextului de comunicare si relatiilor.
Descrie relatia dintre incredere si destainuire.
Dai exemple de aspecte unice si interschimbabile din persoana ta.
Dai exemple de dimensiuni masurabile si nemasurabile din persoana ta.
Dai exemple din parti reactive sau care aleg din persoana ta.
Dai exemple de aspecte reflective si nereflective din identitatea ta.
Descrie diferenta dintre a fi adresabil si a nu fi adresabil
Explica cum reciprocitatea afecteaza destainuirea.
Explica primele patru motive pentru destainuire.
Descrie diferentele dintre sexe in modelele de destainuire.
Identifica cum fereastra Johari clarifica operatia de destainuire
Ofera exemple despre cum iti ascunzi sau dezvalui ego-ul tau nonverbal
Sa iti descrii verbal sentimentele intr-o varietate de situatii
Explica capcanele in care putem fi atrasi dupa felul in care folosim eu, tu, ei, el, dar, da, nu, mereu, niciodata si trebuie


· Maa-mee!Billy nu vrea sa imi dea si mie din prajiturile lui cu ciocolata!
· Desigur ca o sa fiu acolo. Imi place sa impartasesc ce am invatat cu grupuri ca al vostru.
· Familiile noastre doua au mers impreuna sa inchirieze acel condo si il vom folosi impreuna
· Ambele departamente de productie si de vanzari impart meritul pentru cresterea in castig

Dupa cum arata si aceste 4 exemple, folosim termenul share in doua feluri diferite. Uneori sa impartasesti (sharing) inseamna sa ca o persoana da o parte din ceva unei alte persoane, ca in primele doua exemple. Alta data sa imparti inseamna sa ai ceva si sa folosesti in comun cu alti oameni, ca in ultimele doua exemple.
In acest capitol noi folosim termenul de sharing in ambele sensuri. Mai intai, cand vorbim despre a destainui o parte din persoana ta, ne gandim la ceva ce tu poti alege sa faci sau nu. In acest sens, sa dai o parte din tine inseamna sa ii spui altei persoane verbal sau nonverbal ceva despre cine esti tu, ceva care celalat nu ar putea sa inteleaga sau sa vada fara ajutorul tau.
Desigur, cand iti spun ceva despre mine, tu devii constient despre asta, si apoi noi il impartim in al doilea sens- asta inseamna ca il traim in comun. In plus, atat cercetarea in comunicare cat si experienta personala considerabila arata ca sa imparti in acest al doilea sens promoveaza/ ajuta oferitul in primul sens. Cu alte cuvinte, vei fi mai inclinat sa spui ceva despre tine dup ace am facut eu primul acest lucru si viceversa. Vom vorbi mai mult despre asta peste cateva pagini cand vom vorbi despre reciprocitate.


Rezumat in avans (chapter preview)

Deoarece au fost niste neintelegeri in privinta a ceea ce este daruirea si destainuirea , incepem acest capitol cu o clarificare a utilizarii acestor termeni. Apoi vom discuta despre cum functioneaza daruiera si destainuirea- importanta reciprocitatii, motive pentru care oamenii daruiesc, diferente intre modelele feminine si masculine de destainuire si relatia dintre ascultare si destainuire. A treia mare parte a acestui capitol ofera cateva sugestii practice pentru daruire, incepand de la cum sa te vezi pe tine si terminand cu importanta a ceea ce esti mai degraba decat ceea ce pari a fi.



Ce este daruirea(sharing) si ce nu este

Faptul ca termenul daruire are mai multe intelesuri sugereaza ca atitudinile de comunicare si comportamentele pe care le discutam noi aici sunt destul de complexe. De fapt, o parte dintre oamenii de stiinta sociali s-au plans in legatura cu “haosul conceptual” care imprejmuieste daruirea sau dezvaluirea, iar un invatat argumenteaza ca “cel mai slab punct in structura de baza a a cercetari dezvaluirii de sine este chiar conceptual dezvaluirii de sine”. Alt intelept crede ca aceasta confuzie are ca potential serioase consecinte. El a scris un articol prin care se plange ca “ideologia intimitatii”, care, spune el, este promovata in capitole si scrieri despre destainuire, a conferit un prost renume pentru “izolare, discretie si inselatorie”. El argumenteaza ca si aceste calitati sunt importante in relatiile interpersonale. Capitole precum acesta, sustine el, sunt inselatoare si periculoase pentru ca fac parte dintr-o ideologie care “promite o lume in care toate inimile sunt stiute si toate ranile sunt vindicate”dar “ne poate duce pe noi doar intr-o lume in care inimile nu sunt niciodata cunoscute iar ranile niciodata vindecate”.
Pusi in fata acestor preocupari, noi vrem sa fim cat de clari se poate cu ce intelegem noi in privinta daruirii si a destainuirii si la ce nun e referim. Sa incepem cu cateva exemple.

Exemplul 1

Mark: Hei, Sue, ce crezi despre film?
Sue: Fantastic! Nu am ras atat de tare in viata mea- este exact tipul meu de umor!
Mark: Da, inteleg ce veri sa spui.
Sue: De fapt, sunt de cateva saptamani intr- stare foarte buna. Chiar acum lucrez la o lucrare si de obicei urasc sa fac lucrari. Dar nu o las pe asta sa ma doboare. Simt ca am controlul asupra mea. Stii la ce ma refer?
Mark: Ai stat afara prea mult la soare.
Sue: Nu, nu glumesc.Nu e vorba doar de lucrare. M-am tot gandit despre cum ma las eu mereu controlata de lucrurile din jurul meu. Imi fac griji in privinat lucrarilor, cine ma place, cine nu ma place, si chestii din astea. Iar acum mi-am propus san u imi mai fac griji pentru aceste4 lucruri si ma simt grozav!
Mark: Hei, nut e-am vazut niciodata atat de bucuroasa. Cred ca chiar vorbesti serios.
Sue: Ei bine, se pare ca tu trebuie sa auzi mereu despre frustrarile si esecuriele mele, asa ca, azi vei auzi despre reusitele mele!

Exemplul 2

Jorge: Ei, omule, ce-i cu tine?
Ramon: Nimic de bine.
Jorge: cfe se intampla?
Ramon: Nimic care sa merite discutat. Seful meu e Calare pe mine, si tocmai am primit o factura de 60 de dolari la telefon sip e care nu o asteptam.
Jorge: Asta e. Dar vii la petrecerea de diseara, da?
Ramon: Da, sigur. Uitasem despre asta. Ar trebui sa imi imbunatateasca moralul. Multumesc ca mi-ai amintit.

Exemplul 3

Kathryn: Iubita, trebuie sa vorbim un minut.
Jack: Pare ceva serios. Ce se intampla?
Kathryn: Mac si Don si fam Chan vor fi diseara acolo, nu-I asa?
Jack: Da
Kathryn: Ei bine, se pare ca de cate ori iesim cu ei, tu bei atat de mult incat adormi si eu trebjuie sa conduc inapoi spre casa.
Jack: Ei, sa stii ca nu esti chiar Sfanta Kathryn in persoana!
Kathryn: Okay, ai dreptate. Am mai facut asta si alta data. Dar ma simt jenata cand unul dibntre noi se imbata sin u mai vreau sa se intample. Eu te urmaresc pe tine daca ma urmaresti sit u pe mine.
Jack: La naiba cu asta! Eu nuvreau sa te dadacesc pe tine sit u sa ma dadacesti pe mine!
Kathryn: Nici eu nu vreau asta- nu intentionez sa te dadacesc! Dar mi-ar fi mai usor daca m-as putea trezi de dimineata sa merg la serviciu.

Daca ne uitam la aceste exemple, probabil ca vom clarifica o parte din “haosul conceptual” care inconjura subiectul acestui capitol. In primul rand, sa iti deschizi sufletul nu inseamna neaparat ca discuti viata ta sexuala sau o experienta profunda ori un sentiment adanc inradacinat , care iti ravaseste sufletul. Remarca lipsa referirii in text la sex, droguri, religie sau politica. Uneori cele mai importante sentimente sunt importante- precum in exemplul 3- dar adesea ceea ce alegi sa impartasesti nu este atat de profund incat sa iti sfasie inima. Asta nu inseamna ca destainuirea ta este prosetasca sau triviala; factura la telefon de 60 de dolari si seful artagos sunt probleme serioase pentru Ramon. Dar dezvaluirea nu este neaparat dificila.
Sa te destainui nu inseamna totusi sa dezvalui doar sentimentele tale negative si deprimante. Doi oameni se pot conecta adesea interpersonal pentru ca aleg sa-si impartaseasca lucrurile commune care le fac placere. Dialogul dintre Mark si Sue este un astfel de exemplu.
Noi nu vrem sa iti sugeram sa scoti la suprafata tot ceea ce gandesti si simti intr-un flux continuu de destainuiri personale. In exemplul 2, Ramon nu intra prea mult in detalii, insa el isi dezvaluie o parte din umanitatea sa catre Jorge. Si asta este ceea ce trebuie facut. Dupa cum spunea si Martin Buber, destainuirea “nu se bazeaza pe a-i spune celuilalt tot ce iti trece prin cap ci doar sa nu lasi sa pari ciudat in fata celuilalt”. Cu alte cuvinte, nu spui totul, dar ceea ce spui este natural.
Noi suntem de accord cu Mark Knapp ca o destainuire potrivita si eficienta variaza pe un continuum sau linie intre “mai putin deschi-mai putin persona-indirect” catre “ mai deschis-mai personal- direct” si de asemenea cu cercetatorul in discursul comunicarii William k Rawlins si anume ca deschiderea si intimitatea sunt abele dimensiuni importante ale comunicarii. Ne place in mod deosebit discutia lui Rawlins despre felul in care oamenii se descurca in ceea ce el numeste “dialectica expresivitatii si a protectivitatii” prin intretinerea unei tensiuni fructuoase intre “toleranta vulnerabilitatii” si “preferinta candorii”. Suntem de asemenea de accord cu Knapp ca atat prea putina destainuire cat si prea multa poate fi folosita in scop manipulator; deschiderea nu eset buna doar pentru ca este deschisa.
Aceste moduri de-a vedea destainuirea se potrivesc cu notiunile de basa asupra comunicarii pe care noi le-am subliniat in capitolele 1 si 2. Contactele noastre variaza pe acel continuum impersonal-----personal, iar diversele situatii necesita pentru mai mult din una si mai putin din alta. Este de ajutor, totusi, sa stii ce ai de facut ca sa promovezi miscarea de-a lungul acelui continuum iar atunci cand vrei sa-ti ajuti contactul de comunicare sa se miste catre partea dreapta a acestui continuum (human), trebuie sa iti doresti sis a fii capabil sa destainui o parte din tine. Scopul acestui capitol este sa iti dezvolti vointa si abilitatea de a face acest lucru.
De la bun inceput este important sa iti amintesti ca dezvaluirea trebuie sa se potriveasca contextului si relatiei. Cele mai multe relatii interpersonale au nevoie de timp ca sa creasca, iar destainuirile profunde si detaliate catre un strain vor reusi doar sa faca acea persoana sa se simta inconfortabil. In exemplul 3, Kathryn si Jack discuta despre un subiect serios, dar de vreme ce ei traiesc impreuna, greutatile apar uneori in relatie. Remarca faptul ca acest subiect ii preocupa pe amandoi si este relevant pentru ceea ce urmeaza. Asa ca este perfect potrivit pentru situatie. (appropriate)
Potrivirea este foarte importanta. Dezvaluirea persoanei tale nu trebuie sa te faca doar pe tine sa te simti mai bine; scopul este sa imbunatatesti relatia cu o alta persoana. Nu te deschizi doar de dragul tau; te destainui ca sa facilitezi relatia. Adaptarea la context poate fi gandita in trei termeni ai timpului: timpul emotional, timpul potrivit, si timpul situational. Timpul potrivit emotional inseamna ca persoanele implicate isi doresc si sunt capabile sa auda ce ai de spus. Este evident ca unui prieten care este suparat pentru ca a pierdut un job sau pentru ca a pierdut pe cineva drag ii va fi foarte greu sa te asculte pe tine cum ii destainui ceva prea serios. Daca tu totusi continui sa te destainui pe umerii prietenului tau, probabil ca nu iti va ajuta relatia cu el. Timpul potrivit inseamna ca dezvaluirea se potriveste cu subiectele care sunt discutate. Spre exemplu, un vanzator cu care am vorbit noi era suparat pentru ca , dup ace i-a transmis managerului sau un raport, l-a prezentat sumar si era pe cale sa plece insa managera lui s-a folosit de acest moment pentru a-i transmite niste sentimente negative legate de participarea lui in sedintele organizatorice anterioare. Acele sentimente erau de inteles, si probabil ca omul de vanzari ar fi apreciat sa le auda, dar nu acolo si atunci. Nu erau relevante pentru ceea ce discutau cei doi , si prin urmare angajatul a simtit ca acele vorbe vin de nicaieri sau din ziduri .
Timpul situational este asemanator cu timpul potrivit; trebuie sa aiba de a face cu cine este de fata si cu unde te afli tu geografi. O femeie nu va discuta probabil lucruri legate de sarcina ei- chiar si cu cea mai buna prietena- intr-o tribuna aglomerata. Doua persoane care se cearta sau care au o discutie sentimentala isi vor amana confesiunile atunci cand pasesc intr-un lift plin cu straini. Si inainte ca tu sa destainui ceva important, fie ca este pozitiv sau negative, e bine sa te intrebi daca este locul si momentul potrivit.



EXERCITIU-----------------------------------------------------------------------------------

Aplicatie individuala:
Adecvarea si destainuirea (appropriateness and sharing)

Urmeaza o oportunitate de a te concentra pe propriile tale experiente pentru a vedea cum conceptul de adecvare afecteaza destainuirea. Mai intai, intoarce-te in trecut la o experienta personala pe care ai avut-o si cand destainuirea era plina de sens si benefica pentru tine.
1. Cu cine erai si care era relatia ta cu acesta persoana?
2. Timpul situational: Unde erai? Cine era present? Cum au afectat acesti factori experienta?
3. Timpul emotional: va doreati si puteati amandoi sa auziti?
4. Timpul potrivit: cand a inceput dezvaluirea, s-a potrivit cu subiectul? Daca nu, atunci ati facut sau ati spus ceva ca sa devina confesiunea acceptabila?
5. Destainuirea a venit spontana de la amandoi, sau a fost fortata? Cum a afectat asta intalnirea?

Acum gandeste-te inapoi in timp la o experienta in acre confesiunea a fost inconfortabila, a decurs prost sau a batut in retragere si raspunde la aceleasi intrebari.


In cele din urma, noi credem ca ar trebui sa ai control asupra a cat de mult alegi sa dezvalui despre tine, cu cine sic and. Noi nu suntem de accord cu format unor grupuri de terapie fortatain care fiecare persoana este fortata sa iti verse maruntaiele sau sa paraseasca grupul. Sa te destainui pe tine implica mereu o parte de risc si prin urmare ar trebui mereu sa detii dreptul de a allege ce sa arati si ce sa ascunzi.
Am simtit acel risc atunci cand scriam acesta carte. Nu amdestainuit nimic prea intim cu voi, dar am fost mai deschisi cu o parte din cerdintele si sentimentele noastre decat am fi fost in alte cazuri. Am facut asta pentru ca recunoastem ca unul dinter paradoxurile dezvaluirii persoanei tale este: de obicei nu vrei sa te descoperi daca nu ai incredere, pentru ca dezvaluirea este riscanta. Dar nu poti sa creezi incredere si astfel sa diminuezi riscul fara sa faci confesiuni. In alte cuvinte, dezvaluirea presupune incredere si o si creeaza. Prin urmare, am concluzionat ca riscurile pe care ni le luam merita efortul. Pana acum nu am fost dezamagiti. Unul sau doi dintre oamenii care au citit acest manuscris ne-au spus ca am fost prea personali. Insa majoritatea oamenilor si-au dorit destul de mult san e ofere increderea lor iar noi credem ca increderea va face aceasta carte mai utila decat un comentariu distant si impersonal.
Acesta este un alt paradox al destainuirii. Cu cat afli mai multe despre o alta persoana, cu atat iti dai seama cat de putin cunosti despre aceasta persoana. Ca sa o spunem prin alte cuvinte, cu cat daruiesti mai mult cu atat ramane mai mult de daruit. Unii oameni exagereaza riscul autodezvaluirii pentru ca le e frica ca inseamna sa cedeze ceea ce sunt- sis a nu ramana fara ceea ce este unic al lor. Dar dupa cum au invatat multe cupluri care au avut o relatie intima si lunga, aceasta frica este fara support real. Tu nu vei reusi sa termini niciodata de spus totul despre tine, in primul rand pentru ca esti incredibil de complex si in continua schimbare. Pe masura ce o persoana se deschide mai mult catre alta, el/ea devine tot mai misterios, iar acel mister mereu prezent poate pastra intensitatea relatiei peste ani.
Pe scurt, cand vorbim despre daruire sau despre dezvaluirea unei parti din cine esti tu, nu ne referim neaparat la ceva negative precum un viol, o dezvaluire personala prea intense si necugetata, un monolog mult gandit si centrat pe tine, sau o destainuire stanjenitor de intima .Noi credem ca tu ar trebui sa iei mereu decizii in legatura cu ce dezvalui si ca aceste alegeri ar trebui as fie adecvate contextului si relatiei. Noi recunoastem ca destainuirea este riscanta, dar noi credem ca merita riscul pentru increderea pe care o cladim. Cu cat afli mai multe despre o alta opersoana, ne-am dat noi seama, cu atat realizezi ca este imposibil sa o cunosti complet.


CATEVA SUGESTII DESPRE DARUIRE SAU DEZVALUIRE

Mai inati, sa devii constient de tine (First, become aware of your Self)

Pentru a putea sa impartasesti o parte din sinele tau, trebuie sa incepi sa devii constient despre ce poate fi destainuit. Nu iti sugeram ca trebuie la acest punct sa te retragi pentru o analiza interioara serioasa, dar este o idée buna sa te gandesti la persoana ta. Dupa cum am subliniat si mai devreme, identitatea fiecarei persoane este un amalgam de caracteristici personale si impersonale. Identitatea ta “impersonala” este alcatuita din aspecte care sunt interschimbabile, masurabile, reactive, nereflexive si neadresabile. Partea ta personala este compusa din aceste aspecte ale tale care sunt unice, nemasurabile, care pot allege, reflexive si adresabile.

Aspectele tale unice versus cele interschimbabile

Gandeste-te pentru un minut la cateva caracteristici demografice care iti afecteaza comunicarea. Te vezi pe tine ca Asiatic”exact precum milioane de alti asiatici”? sau ca american nmativ? Negru? Vietnamez,? Brunet? Haopa haole? Creola? Japonezo-american? Caucazian? Te vad si altii in felul acesta? Care sunt cateva modalitati prin care etnicitatea ta iti afecteaza comunicarea? Cu cine vorbesti cel mai mult? Care sunt expresiile pe care le inteleg doar cei din grupul tau etnic? Cat de usor iti este sa ai incredere intr-un membru al unui alt grup etnic?
Cat de masculin sau de feminin te percepi? Care dintre prietenele tale este in mod remarcabil mai feminine/ masculine decat tine?
Esti catholic? Evreu? Protestant? Evanghelic? Ortodox? Budist? Musulman? Te vezi ca fiind tanar sau batran? Esti un estic sau un vestic? Esti un om de la tara sau un orasean? Esti un profesionist? Un sofomor? Un Canadian?
Ce roluri familiale indeplinesti? Esti o sora? Frate? Fiica? Fiu?Sotie? Sot? Unchi? Matusa? Cumnat? Cumnata? Mama? Tata? Gandeste-te cum aceste parti din identitatea ta interschimbabila pot juca un rol important in comunicarea ta.
Cum este insa cu rolurile tale ocupationale? Esti un om de vanzare? Receptioner? Supervizor? Manager? Casier? Secretara? Musician? Mecanic? Gardian? Pictor?
Ce alte roluri mai indeplinesti uneori? Esti un paznic la o organizatie? Alergator? Instructor de aerobic? Comutator? Fotograf? Schior? Ciclist? Toate aceste aspecte din identitatea ta interschimbabila pot influenta comunicarea ta.
Inas aspectele tale unice pot fi si mai importante. Care sunt cateva dintre modalitatile in care experientele tale unice se disting de ale oricarui alt om negru, Indian sau caucazian? “ sigur, sunt evreu, insa nu sunt la fel ca acei askenazimi, sau nici macar precum ceilalti oameni din sinagoga mea. Tin kosher-tot timpul- dar sunt totusi si in contact cu politica locala. Sa fiu evreu este parte din viata mea, si totusi sunt singurul membru din comitetul scolii care chiar reprezinta interesele minoritatilor.”
“Sunt prima generatie din familia mea care a trait in Statele Unite. Pastrez mostenirea culturala chinezeasca , dar ma folosesc de sistemul social si legal American pentru a supravietui. Adaptarea este o caracteristica pe care eu o stapanesc foarte bine in comparative cu alti chinezi. Ma tin strans legata demostenirea mea culturala insa muncesc in cultura actuala. Sunt chinezo-american, dar cu adevarat sunt chinez.”
Care sunt cateva dintre felurile in care tu esti un unic frate, sora, sora, fiica, fiu, mama sau tata? John, sper exemplu, vede aspecet unice ale relatiei sale cu sora sa, Barbara. Ei au trecut prin conflictele si durerile tipice de sora si frate sip e masura ce au crescut, ei s-au apropiat- de asemenea o tendinta obisnuita. Insa John traieste sentimente unice in legatura cu divortul surorii lui , relatia lui cu fiecare dintre copiii ei- si cu copiii noului ei sot- si relatia lor cu parintii. Este clar ca sunt nsite experiente unice si noi pentru John si Barbara.
Exista si aspecet unice care tin de rolul tau occupational. Multi oameni lucreaza in vanzari, spre exemplu. Inas un participant la un seminar pe care il tinea gatry era unicprin faptul ca statuse in compania lui de 28 de ani si isi ratase cuota de vanzari doar de doua ori in acesti ani- un record al companiei. John s-a simtit uunic atunci cand a lucrat intr-o fabrica de ambalaje, pentru ca era singurul masinist de la deposit care apropae ca isi daduse doctoratul.


Dimensiunile masurabile versus dimensiuni nemasurabile



Poti sa inveti destul de multe despre tine doar gandindu-te un minut la asepctele tale masurabile. Atuncicand revista psihologia de azi le-a cerut cititorilor sai sa reflecteze la cum isi percep: inaltimea, greutatea, marimea piciorului si alte masuratori, ei au primit mai mult de 62000 de raspunsuri, multe de la oameni care erau surprinsi de ceea ce aflasera. Unul dintre ei a spus: “chestionarul vostru m-a facut sa imi dau seama ca plutisem prin viata ignorandu-mi corpul. M-ati facut sa ma disec si sa imi dau seama ca chiar cred ca este important.” Altul a scris: “Vechea mea credinta ca trupurile noastre nu sunt importanet a fost spulberata”.
Cercetarea le-a cerut oamenilor sa isi analizeze fetele –par, ochi, urechi, nas, gura, dinti, barbie, voce, ten; extremitatile lor-umeri, brate, maini, picioare; partea lor toracica: abdomen, fund, solduri, picioare si glezne; precum si inaltimea, greutatea, masa musculara a lor si ca un tot, aspectul lor general. Este un pas scurt de acolo si pana la a lua in calcul o suma de aspecte nemasurabile- ceea ce simt oamenii despre ceea ce este masurabil. Cercetarea revistei PT a aratat ca, contrar credintei generale, cei mai multi barbati si femei se simt confortabil cu trupurile lor. Mai exact, 45% dintre femei si 53% dintre barbate au spus ca erau extreme de multumiti. Cercetarea a demonstrat de asemenea si legatura dintre sentimentele tale cu privire la corpul tau si comunicarea ta cu ceilalti. Daca ai fost tachinat cu privire la greutatea ta, spre exemplu, probabil ca gandesti mai negative decat cei care nu au fost tachinati. Si daca altii te considera atragator, probabil ca simti nu doar ca arati bine ci simti ca esti placuta, inteligenta si spirituala.
Ce sentimente traiesti in privinta unor alte subiecte in afara de imaginea corpului tau? Te simti in siguranta, spre exemplu, cu decizia pe care ai luat-o recent cu privire la job-ul tau sau la specializarea ta? Esti incantata cu ceea ce se pregateste pentru week-end-ul acesta? Te simti descurajata pentru ca nu ti-ai atins un scop stability? Esti trista din cauza unei recente inmormantari? Te simti competenta si puternica pentru ca ai reusit sa duci la capat o sarcina dificila?
Toate aceste sentimente fac parte din partea ta umana si primul pas spre a impartasi o parte din acesta este sa intri in contact cu ea. Ce simti tu chiar acum? Esti obosit? Plictisit? Enervat de toate intrebarile? Implicat? Prea grabit ca sa raspunzi? Uneori participantii la cursurile noastre raspund cu putina confuzie si discomfort. Si noi am raspuns in acelasi fel. Partial este adevarat ca nu suntem obisnuiti sa incercam sa fim constienti de sentimentele noastre . Este un lucru neobisnuit pe care ni se cere sa il facem si de obicei reactionam negativ sau superficial cand ni se cere sa facem ceva neobisnuit.
Totusi, nu trebuie sa se intample in felul acesta. Oamenii xperimenteaza mereu sentimente iar sentimentele se schimba mereu. Daca poti sa devii mai constient de aceasta curgere a sentimentelor, vei putea sa ajungi mai usor la ceilalti in modalitati personale, pentru ca vei fi capabil sa iti impartasesti din tine mai correct si mai adecvat. Doar atunci cand esti constienta de ceea ce simti poti allege ce se potriveste cel mai bine cu acest moment si aceasta situatie. Si doar atunci poti sa spui tu cu adevarat-verbal sau nonverbal- ce anume simti si astfel sa lasi cealalta persoana sa te cunoasca mai bine.

Dimensiunile tale reactive versus cele care aleg


Poate sa ajute si daca incepi sa intelegi cum reactionezi de obicei. De fiecare data cand se apropie o lucrare sau un examen tu te pregatesti in exces? Sau de obicei amani invatatul pana in ultimul moment? Reactionezi la canetcele de craciun amintindu-ti de colindele tale din copilarie? De obicei reactionezi la ordinele supervizorului tau cu supunere si respect? Sau cu furie? Intr-o situatie de discurs public eractionezi spunand ca ti-e frica si crezi ca nut e poti descurca? Cand intalnesti un strain iti feresti privirea, te balbai si ai un discomfort? Ai generalizat cumva aceste reactii ca si etichete personale: “Am frica de teste”, “Sunt un om care amana mereu”, “Sunt un sentimentaluist”, “Sunt defensiv” si “sunt timida”.
Aminteste-ti ca etichetele personale sunt niste amenintari din experientele trecute, etichete puse de profesori, parinti sau “prieteni”. Am auzit etichetele pe parcursul copilariei sau adolescentei cand incercam san e raspundem la interbarea”cine sunt eu?” sipentru ca sunt simple, s-au lipit. Sau poate sunt niste etichete pe care le ducem cu noi pentru ca evitam sa facem niste lucruri neplacute- ca intalnirea unor straini sau sa tinem un discurs. Alteori, pe de alta parte, folosim niste etichete pentru a ne scuza un obicei pe care l-am dezvoltat. Un prieten de-al nostrum tinea cursul in fata studentilor sai cand un student pe nume Mark a izbucnit: “Cursul asta este chiar tampit”. Prietenul nostru s-a oprit din vorbire si a spus: “De ce aispus asta Marc?”Este nepoliticos si doare”. O alta studenta a replicat:”trebuie s ail intelegi pe Marc. Pur si simplu asta este el”. “Prea bine”a spus profesorul. “Mark ii raneste pe cei din jur si isi scuza comportamentul sau spunand: Pur si sim[plu asa sunt eu. Mark, asta este o scuza! Poti sa alegi ceva mai bun decat atat!”(Mark si prietenul nostrum au putut discuta conflictul dupa ora).
Problema cu etichetele personale este ca ingreuneaza posibilitatea ta de a intra in contact cu partile care aleg din umaniattea ta.Este important sa invatam de la trecut, darn u san e afundam in el. Poate ca te-ai panicat atunci cand cineva ti-a adersat o intrebare surprinzatoare si dura sin u erai pregatita sa raspunzi cum ai fi vrut. Dar asta nu inseamna ca vei proceda mereu la fel. Poti alege alte raspunsuri. Incearca san u lasi etichetele tale personale sa devina autoprofetii care se indeplinesc. Daca o sa iti spui ca esti “timida” , acea eticheta poate fi suficienta pentru ca pe tine sa te faca sa alegi un comportament timid. Sunt insa si niste pasi pe care tu ii poti face pentru a intra in contact cu partea ta mai umana, neobiectificata, acel tu care alegi.
Pentru un singur motiv, adesea ajuta sa te gandesti la ce primesti in schimb de la etichetele tale. Ce castigi daca iti spui tie ca esti neindemanatic, sentimental sau timid? Ce solicitari provocatoare reusesti sa eviti? Vrei sa continui tot asa? (Do you want to keep that pattern?) spre exemplu, Johnsi-a pus eticheta de om prea batran si necoordonat pana cand sotia sa, Kris l-a inscris la cursuri de schi. Asta s-a intamplat acum mai bine de 10 ani iar acum lor le face placere sa mearga la shi impreuna. In acest caz o alta optiune a dat curs la o noua activitate.

EXERCITIU--------------------------------------------------------------------------

Aplicatie individuala: Inventarul etichetelor personale

Etichetele personale pot fi negative sau pozitive. Problema cu ele este ca avem tendinta sa le acceptam fara intrebari sau si ignorand aspectul ca putem alege cine suntem si cum ne afecteaza. Chiar si etichetarile pozitive ne pot sabota. Spre exemplu, daca te percepi ca fiind o persoana activa fizic si bun la sport, ai putea sa te retragi de la activitati care nu sunt fizice, dar care totusi ar putea fi amuzante precum sa mergi la o piesa de teatru.
Scrie 4 etichete.Apoi noteaza ce ai putea obtine si ce ai putea pierde de la fiecare.



Ai putea sa faci, de asemenea si o lista cu modalitati prin care am ales sa ma schimb si care acopera ultimul an. Daca te fortezi sa iti reamintesti cateva schimbari pe care le-ai experimentat in trecutul recent, asta te poate incuraja sa continui schibarea si in present. Uneori un prieten apropiat te poate ajuta cu aceasta lista pentru ca el vede schimbari de care tu nu esti constient. Dar daca tu te simti prins in niste etichete personale, incearca sa faci aceasta lista.
O alta modalitate prin care poti intra mai mult in contact cu partea ta umana este sa te joci cu vorbele pe care tu le folosesti cand vorbesti despre tine. In loc sa gandesti sau sa spui”Azi sunt lenesa la (gatit, tennis,caligrafie sau orice)” incearca ceva de genul”Pana azi am ales san u ,----, Iar de acum pentru ca sunt interesat sa--- vreau sa dezvolt----pe care il am. “ Sau in loc de “sunt timida” incearca”Adesea m-am simtit inconfortabil in situatii precum aceasta, dar voi incepe sa schimb acest lucru cu cate un pas mic.”

EXERCITIU--------------------------------------------------------------------
Activitate individuala: Schimbarea
Pe o bucata de hartie separate, completeaza urmatoarele propozitii:
1. In ultimul an am schimbat modul in care eu
2. Am schimbat si felul in care
3. pe parcursul ultimului an am devenit mai priceputa la
4. pe parcursul ultimului an am schimbat eflul in care vad
5. In ultimul an am renuntat la


Adesea ne este si mai greu sa realizam ca facem alegeri in privinta sentimentelor. Uneori pare exact opusul- parem coplesiti de furie si incapabili sa infruntam frica sau furia. Ni se pare ca nu avem deloc optiuni. Dar aminteste-ti ultima data cand ai fost intreruptra din mijlocul unei certi de un telefon acre suna. Erai infuriate:”la naiba!nu asta vreau sa spun!” si telefonul suna. Faci o pauza pentru o secunda, il ridici, si cu o voce controlata si placuta spui: “Alo?” Daca intr-adevar nu ai fi putut alege in privinta sentimentelor tale, pur si simplu nu ai putea proceda astfel! Si totusi, noi facem asta. Este foarte greu sa facem alegeri in fata unor sentimente puternice si totusi pot fi facute.
De asemenea tu iti dezvolti o imagine despre cealalta persoana-my you(tu-ul meu)- si perspective despre cum te percepe celalalt-my your me. Odata ce toate aceste imagini joaca un rol important in comunicarea ta, cu cat devii mai constient despre ele, cu atat mai bine intelegi comunicarea pe care o experimentezi. Reflectia asupra acestor dimensiuni ale sinelui tau te ajuta sa le impartasesti cand este cazul.

Aspectele tale adresabile versus cele neadresabile


Acesta este un fel de sumar al categoriilor care te fac sa fii o fiinta umana. Ea subliniaza abilitatea ta de nu doar de a vorbi si de fi pus in discutie de altii (be talked about) dar a vorbi si a ti se adresa. Poti sa evaluezi aceasta parte a finite tale revazand contactele umane din viata ta. Cat de des te simti conectat sau atins de catre altii? Pana la ce punct te misti in lumea ta: la munca, la scoala, in familier si la obligatiile sociale, …ca un strat de nalbe sau ca un tamponsau ca o spuma de cauciuc pusa intre tine si oamenii pe care ii intalnesti? Esti izolat de ceilalti sau, macar periodic, direct conectat de ei? Pana la ce punct ceea ce spui este unraspuns direct la ce a spus celalalt, mai degraba decat sa fie un comentariu pregatit dinainte, standardizat sau nepotrivit? Cat din comportamentul tau si sentimentele tale sunt conectate cu ale celorlalti? Cat de mult esti in propria ta lume si cat de mult esti intim implicat intr-o lume cu ceilalti?
Singuratatea este importanta; momentele de unul singur pot fi pretioase, dar si contactul uman poate fi. Si atunci cand vrei sa ajuti comunicarea ta sa se mute catre dreapta pe continuumul impersonal---interpersonal, ajuta daca iti energizezi potentialul tau uman pentru contact- adresabilitatea ta.

IN AL DOILEA RAND,
SA DEVII CONSTIENT DE CUM FUNCTIONEAZA DARUIREA (SHARING)

Acum ca tocmai ti-ai amintit cine este identitatea ta de oferit, ti-ai putea dori sa intelegi la ce trebuie sa te astepti cand incepi sa te deschizi. Oamenii care au studiat comunicarea stiu ceva despre asta. In anii 50 Sidney Jourard a fost prima care a studiat descoperirea sinelui(self disclosure) ca un fenomen psihologic si de comunicare si de atunci, o mare parte din cercetare s-a concentrate pe cine se deschide catre cine si cum si in ce fel de circumstante, de ce oamenii se destainuie si cum dezvaluirile afecteaza comunicarea. De fapt, o bibliografie care contine cuvintele deschiderea sinelui (self disclosure) pentru anii 1970-1978 ne arata peste 1150 de lucrari. Am redus aceasta bogatie de informatii la o discutie cu 3 subiecte despre care noi credem ca te pot ajuta sa intelegi cum poti coordona destainuirea/dezvaluirea care apare in propria ta comunicare.


Reciprocitate

Multe studii au incercat sa determine care tipuri de personalitate destainuie mai mult, sau ce fel de situatii creeaza oamenii pentru a dezvalui o parte din ceea cesunt. Majoritatea acestor eforturi au esuat; nu exista un tip de personalitate distinct sau vreo situatie tipica. Insa cel mai bun premonitor pentru destainuirea unei persoane, este chiar destainuirea unei alte persoane. Dupa cum spune un cercetator, “aceasta reciprocitate sau efectul diadic fost demonstrat frecvent si pare sa depaseasca oricare ar fi diferentele variabile individuale.” Probabil caai remarcat deja acest lucru in comunicarea ta. Dezvaluirea poate as apara cand vorbim la telefon, in scrisori sau fata in fata, in scenario intime sau alteori in aglomeratii, intre tine si perechi, intre prieteni de acelasi sex, intre prieteni de sex diferit, intre batrani, iar atunci cand se intampla motivul este ca o persoana incepe si cealalata persoana ii raspunde in acelasi fel. Dezvaluirea aincurajeaza dezvaluirea.
Reciprocitatea isi are propriile sale limite. Un om relative strain ar putea sa iti intoarca destainuirile acre nu sunt neaparat intime, dar dupa un anumit punct, o destainuire care crestein intimidate s-ar putea san u atraga ceva de acelasi fel. Destainuire prea personala de la un strain, in alte cuvinte, de obicei il ameninta sau il jigneste pe cel care recepteaza. Pe masura ce strainii se cunosc mai bine, totusi, normele de reciprocitate sunt restabilite iar destainuirea pare sa primeasca iarasi destainuire.
O alta limitare are de-a face cu subiectul destainuirii. Cel putin un studio a aratat ca destainuirea reciproca a crescut daca a fost pe acelasi subiect darn u si atunci cand au fost subiecte diferite. Prin urmare reciprocitatea luceraza mai bine cand este si relevanta.


Motive pentru dezvaluire/ Disclosure



In plus fata de reciprocitate, par sa fie patru motive pentru acre oamenii dezvaluie informatii despre persoana lor. Prima este catharsis-sa eliberezi sentimentele inchise. Uneori dezvaluirea unor sentimente neconfortabile precum: anxietate, dorinta, jena, ne poate ajuta sa traim cu ele. Al doilea motiv este sa clarificam idei sau opinii, sa crestem probabilitatea ca ceralalta persoana sa stie ce credem noi despre un subiect in discutie. Un al treilea motiv este ca sa dezvoltam sau sa pastram o relatie interpersonala. Cel de-al patrulea motiv cel mai des invocat in literature este mai instrumental: “destainuiera selectivaa informatiilor personale pot fi folosite pentru a controla rezultatele in relatiile sociale printr-un management al impresiilor”. In alte cuvinte, uneori noi dezvaluim ca sa ajustam imagine ape acre altii o au despre noi.
Un studio recent scris de doi cercetatori in comunicarea discursului au identificat motivul pentru care oamenii aleg cel mai adesea sa dezvaluie. Ei au descoperit ca reciprocitatea si si formarea impresiilor par sa fie motivele pentru care ne dezvaluim pentru straini, iar pastrarea/cresterea relatiei, clarificarea personala, si reciprocitatea sunt cele mai importante motive pentru care ne dezvaluim in fata prietenilor. Dupa cum indica si aceste rezultate, erlatia dintre persoanele care se destainuie si “target” sau ascultator are un impact considerabil asupra a ceea ce destainuie persoanele, cand unde si cat de mult. Studii despre motivele pentru care oamenii evita sa se dezvaluie subliniaza de asemenea importanta managementului impresiei precum si reciprocitatea. Primul motiv pentru nedezvaluire , conform unui studio al lui Lawrence Rosenfeld, este ca”Daca ma destainui, as putea proiecta o imagine pe care nu vreau sa o proiectez”.


Diferentele de sex

O mare parte dintre cercetarile timpurii despre dezvaluirea personala (self disclosure) se concentreaza pe diferentele dintre barbate si femei. A iesit la suprafata ca barbatii prefera sa se dezvaluie in fata unor straini in timp ce femeile prefera prietenii si ca femeile acordau o importanta mai mare decat barbatii la deschiderea si increderea pe care le-o arata persoana cu care vorbeau. De asemenea se mai spune despre barbate ca dezvaluie mai mult pentru a incerca sa impresioneze iar femeile mai mult incercau sa stabileasca o buna relatie.
Cele mai recente cercetari inas iau accentual de pe aceste diferente dintre barbate si femei in ceea ce priveste obiceiurile de comunicare. Oamenii credeau ca femeile pur si simplu se deschid mai mult decat barbatii, insa e clar ca lucrurile sunt mult mai complexe. Atat femeile cat si barbatii isi adapteaza ceea ce dezvaluie la persoana cu care sunt. Itr-un studio, sotiile au raportat ca se destainuie mai mult decat barbatii lor, insa cei acre le urmareau comportamentul si-au dat seama ca greseau. Observatorii au descoperit cam aceeasi cantitate precum si tipuri de dezvaluiri la femei si la barbati. Unul dintre cele mai complete recenzii pe acest subiect concluzioneaza ca , daca cercetatorii iau in considerare atat sexul anatomic si psihologic si daca iau in calcul si situatie, subiect si relatie intre comunicatori, atunci niste diferente intre sexe in ceea ce priveste modalitatile de dezvaluire, pot aparea. Insa generalizari suprasimplificate bazate pe stereotipii cu rolurile sexurilor_ “femeile vorbesc mai mult asa ca trebuie sa dezvaluie mai mult”, “Barbatii sunt de obicei puternici si tacuti”- sunt cel putin nepotrivite si pot fi chiar jignitoare.


Fereastra lui Johari (the Johari window)

Joseph Luft si Harrington Inghamau cerat o diagrama care sintetizeaza unele rezultate ale cercetarilor intr-o explicatie despre cum functioneaza procesul dezvaluirii personale in comunicarea umana. Ei numesc diagrama – fereastra Johari (Joseph plus Harrington) si arata astfel.



Informatii cunoscute mie Informatii necunoscute mie


OPEN


BLIND


HIDDEN


UNKNOWN
Informatii
cunoscute
altora



informatii necunoscute altora


Fereastra lui Johari identifica patru tipuri de informatii despre persoana ta care joaca rol in comunicarea ta: lucrurile despre acre esti constient sip e care vrei sa le daruiesti (open); lucrurile pe care ceilaltioameni le cunosc despre tine dar despre care nun u esti constient (orb/blind); lucrurile pe care le cunosti despre tine sip e care nu vrei sa le impartasesti (ascunse/hidden); si aspectele despre tine pe care nici tu si nici alte persoane nu le cunoasteti (necunoscute/unknown).
In comunicaera dintre noi chiar din acest moment, noi amandoi stim, de exemplu, ca John este recunoscator pentru progresele din relatia cu sora lui Barbara. Aceasta informatie despre el se afla in patratica deschisa din fereastra lui Johari si care descrie comunicarea noastra prezenta. Este important sa iti amintesti ca mereu este ceva in aceasta patratica. De fiecare data cand comnuci cu un alt om, obligatoriu imparti ceva din personalitatea ta; nu poti sa eviti complet sa arati ceva din tine.
Pe masura ce scriem acest capitol, suntem obi la informatii despre noi si pe care tu le primesti citind “printer randurile” acestei carti. Spre exemplu, poate ai ramas cu impresia ca suntem mai lipsiti de incredere decat vrem sa parem, sau ca destainuim mai mult despre noi decat credem noi ca o facem. Mai sunt multe alte lucruri ascunse in relatia noastra cu tine-evenimente din trecutul si din prezentul nostru despre care noi credem ca sunt irelevante in comunicarea noastra, detalii despre relatiile noastre cu altiidespre care noi nu credem ca sunt potrivite sa fie dezvaluite in acest context, sa. Pentru fiecare dintre noi exista si o dimensiune necunoscuta a relatiei. Este mai dificil sa discutam despre acest aspect, dar ar putea include, spre exemplu, atitudini sau motivatii pe care un psihoanalist le poate vedea manifestandu-se in comunicarea noastra, dar desper care nici unul dintre noi nu suntem constienti. Existenat acestei arii necunoscute (unknown) pare as fie dovedita de fiecare data cand o atitudine, frica sau credinta pe care nu credeam ca o avemiese la suprafata sin e afecteaza comunicarea.
Theoretic, ai putea sa desenezi o fereastra Johari pentru fiecare relatie in care te afli. Fereastra care reprezinta relatia ta cu supervizerul la serviciul ar trebui, evident, sa fie diferita de cea cu iubitul, colega de camera, prietena, sa.Poti as mai folosesti fereastra Johari pentru a diagrama statusul la deschiderea (sharing status) din relatiile tale. Spre exemplu, atunci cand doi indivizi se intalnesc pentru prima data, fereastra unei persoane pentru acea relatie ar putea arata astfel

OPEN
BLIND
HIDDEN
UNKNOWN

CEVA TIMP MAI TARZIU CAND ACEEASI RELATIE A AJUNS LA INTIMITATE, FEREASTRA ACELEIASI PERSOANE AR PUTEA ARATA ASTFEL:

OPEN
BLIND
HIDDEN
UNKNOWN

In mod similar, comunicarea unor autori de carti cu texte cu voi ar putea arata astfel:
OPEN
BLIND
HIDDEN
UNKNOWN

Noi am incercat sa schimbam aceasta configuratie. Noi speram ca o fereastra Johari a comunicarii noastre cu voi arata mai degraba in acest fel:

OPEN
BLIND
HIDDEN
UNKNOWN

Fereastra Johari rezuma o mare parte din ceea ce spuneam despre comunicarea interpersonala in acest capitol si in cel anterior. Ca sa formulam in termenii ferestrei Johari, capitolul 7 despre ascultare se concentreaza pe mutarea informatiei din zona oarba (blind) catre zona deschisa (open) prin constientizarea prezentei celuilalt si oferindu-i raspunsuri adecvate. In acest capitol(no 8) discutam cum mutam informatii din zona oarba (blind) catre zona deschisa (open). Asta este ceea ce poate face dezvaluirea sau deschiderea daca mai intai tu incepi sa intri in contact cu sinele tau si mai apoi, incepand sa vezi cum functioneaza dezvaluirea. Al treilea pas este sa oferi atat aspecte impersonale cat si personale din tine.



In al treilea rand
Dezvaluie atat sinele tau personal cat si pe cel impersonal
(Share Both Your Impersonal and Your Personal Self)


Impersonal Self (Sinele impersonal)

Desi comunicarea “impersonala” nu este scopul principal al acestei carti, sa dezvalui aspectele mai putin umane ale tale te pot ajuta ca sa deschizi usa pentru comunicarea interpersonala de calitate. Vorbind cu altii despre caracteristicile tale demografice sau despre reactii, spre exemplu, poate fi impersonal, dar acest tip de contact poate sa paveze drumul catre o dezvaluire mai personala.
Nonverbal. In mod continuu faci cunoscute niste aspecte din persoana ta obiectiva prin intermediul indiciilor nonverbale. Hainele pe care le porti, stilul parului tau, cantitatea si tipul de bijuterii pe care le porti, si felul in care umbli(bicicleta, masina sport, pickup, motocicleta)- toate acestea arata ceva despre identitatea ta. Daca porti uneori uniforma, spre exemplu, este clar ca un aspect al tau este ca faci parte din fortele ROTC, o agentie pentru respectarea legii, Noi numim aceasta informatie “impersonala” pentru ca nu este unica pentru tine- exista duzini sau chiar sute de uniforme similare.
Deoarece toate aceste elemente nonverbale sunt mesaje potentiale despre cine esti tu, este util sa verificam ca vedem daca sunt corecte. Mijlocul de transport pe care il folosesti reflecta corect tipul tau de personalitate? Stilul parului tau este un indicator valid pentru cateva aspecte legate de tine? Ce spun hainele tale despre you’re my me (eu-l meu)?
Verbal. Exceptand uniformele, majoritatea indiciilor nonverbaledespre sinele tau impersonal sunt in general vagi si ambigue. Cele mai precise informatii despre tine poate sa vina de la indiciile verbale, ceea ce spui tu. Ai invatat ceva despre noi din imaginea nonverbala a ta dedusa din cadrele noastre profesionale. L-ai putea vizualiza pe John intr-o clasa sau pe un culoar nu departe de un teanc de cartisi pe Gary intr-un birou sau la o intalnire de pranz cu cativa asociati de afaceri. Insa tu poti sa afli despre familiile noastre , experientele si atitudinile si credintele noastre doar din cuvinetle pe care noi le scriem. Asta este valabil si pentru tine. Persoanele cu care tu vorbesti nu au de undesa stie ca tu ai fost un tanar Democrat, ca ai invatat sa inoti, ca nu iti place vinul rosu, ca ai petrecut un an in Franta si ca dintotdeauna ti-ai dorit sa studiezi dreptul, doar daca tu alegi sa le povestesti asta.
Prin urmare incearca sa fii atent la ce fel de informatii le transmiti tu celorlalti. Nimeni nu vrea sa treaca printr-un monolog prea lung si centrat pe sine, insa oamenii vor sa auda despre apartenente la grupuri si experiente trecute. Si dupa cum am spus, desi calitatea comunicarii interpersonale nu poate fi construita doar pe baza unor destainuri a diverselor noastre fatete, este totusi un inceput si poate fi de mare ajutor.



Sinele Personal

Sa te deschizi inseamna de asemenea sa lasi alte [persoane sa cunoasca unele aspecte din sinele tau personal pe care probabil nu l-ar cunoastedaca tu nu le-ai arata. Si facand disponibile parti din sinele tau personal este una dintre cele mai bune metode prin care prin care poti ajuta sa aiba loc comunicarea iterpersonala de calitate.
Nonverbal. Dupa cum am afirmat si mai devreme, nu poti sa te opresti din a transmite indicii nonverbale. Vorbirea include tonul vocii, rata, volumul si calitatea vocii si este insotita de expresiefaciala, postura, tonusul muscular, miscare si tot asa. Chiar si cuvintele scrise includ elemente nonverbale precum spatiile, tipul de character, culoarea hartiei si tot asa. Astfel, oamenii cu care tu comunici iti interpreteaza permanent indiciile nonverbale sit rag concluzii-mai mult sau mai putin constient- bazate pee le.
Noi am mentionat totodata in capitolul sapte ca atunci cand exista o discrepanta intre indiciile tale verbale si cele nonverbale, oamenii vor fi inclinati sa remarce , sa isi aminteasca, sa se bazeze sis a creada mai mult in indiciile nonverbale. Acesta este un motiv pentru care indiciile nonverbale sunt atat de importante in procesul de dezvaluire a persoanei tale.Fie ca recunosti sau nu acest lucru tu respingi sau accept ice iti spun ceilalti in primul rand in functie de mesajele nonverbale.
Acest aspect ridica o problema. Suntem ingrijorati ca ai putea sa crezi ceva de genul:” Ei bine! Daca oamenii cred in primul rand in ceea ce transmit eu prin comportamentul nonverbal, atunci, de vreme cevreau sa fiu credibil, ar fi mai bines a ma concentrez nu pe ceea ce spun ci pe cum spun. Ar fi mai bines a incep sa imi orchestrez expresiile faciale, tonul vocii, postura si tot asa, astfel incat sa par sincer si onest, fie ca sunt sau nu.
Aceasta este o reactie de inteles. De fapt, sociologistul Erving Goffman descries relatiile umane in general ca niste forme de drame sau precum roluri de roluri deactori. Goffman argumenteaza ca fiecare dintre noi isi prezinta mereu repertoire-ul sau de fete catre altii astfel incat sa ii facem sa raspunda cum vrem noi. Desi Goffman descrie correct unele comportamente interpersonale, noi nu credem ca trebuie sa iti tratezi cele mai multe dintre situatiile tale de comunicare ca o serie de scene repetate si performante artificiale. Suntem convinsi ca sunt modalitati mai bune prin care putem comunica. In primul rand, problema practica a trairii in spatele unui front fals este faptul ca e aproape imposibil sa faci asta cu success. Dupa cum a dovedit o echipa de cercetatori, “este usor sa profesezi ceva verbal insa e dificil sa porti o minciuna in tesatura nonverbalului.”
Si mai important, sa ne ascundem in spatele unui fals front este un alt mod prin care ii depersonalizam pe ceilaltii in cele din urma iese la suprafata. De vreme ce sinele tau creste in relatie cu ceilalti, sinele tau sufera daca aceste relatii se bazeaza pe minciuni. Cu alte cuvinte, incercarea de a minti atunci cand dezvalui o parte din identitatea ta este o forma de poluare interpersonala. Este cel mai bine si pentru tine si pentru celelalte persoane implicate, sa fiti pe cat de congruente posibil. Asta inseamna ca nu vatrebui sa iti faci teama pentru conflicte intre comportamentul tau verbal sic el nonverbal daca incerci sa fii mereu pe dinafara cel care esti si pe dinauntru. Asta e ce inseamna congruenta. Carl Rogers o descrie astfel:

Am ajuns sa realizez ca sa fiu de incredere nu necesita sa fiu consistenta in mod rigid ci sa fiu insa reala si demna de incredere. Termenul congruent este unul pe care l-am folosit ca sa descriu cum mi-ar placea sa fiu. Prin asta inseamna ca orice fel de atitudine sau sentiment experimentez, acesta va fi dublat de constientizarea acelei stari. Cand acest lucru este adevarat, in acest caz sunt o persoana unificata sau integrata in acel moment si prin urmare pot sa fiu oriunde sunt cu adevarat. Acesta este o realitate pe care descopar ca altii o traiesc ca fiind demna de incredere.

Martin Buber discuta acelasi fenomen sub titlu “sa fii si sa pari”. Dupa cum spune si el”Putem distinge intre doua tipuri diferite de existenta umana. Una decurge din ceea ce oamenii sunt cu adevarat si cealalta decurge din ceea ce un om vrea sa para.” Cand o persoana “este” in sensul acesta, atunci ea nu este influentata de nici un gand cu privire la ce imagine despre sine ar putea sa trezeasca sau sa creeze in ceilalti. Ea este pur si simplu spontana, neretinuta. Insa atunci cand cineva incearca sa para, el se concentreaza pe cum trebuie sa arate si cum sa afiseze o fatada sau fata dezirabila.
Buber doreste sa arate ca aceste doua calitati se gasesc mai mereu amestecate impreuna. Pana la un anumit punct, incercam”mai mereu” sa parem, partial si pentru ca rareori suntem complet constienti despre ce gandim si simtim si partial pentru ca ne schimbam atat de rapid. Dupa cum ilustreaza si fereastra Johari, mereu exista niste lucruri care sunt ascunse sau necunoscute; congruenta totala sau fiinta este omeneste imposibil. Insa este foarte important sa maresti patratul cu OPEN (deschis) pe cat de mult posibil- astfel incat sa fii cat mai congruent (in acord)cu tine insati.
Verbal. Cand apare o problema-daca tu crezi ca esti congruent (ca te porti adecvat) insa altcineva crede ca te ascunzi dupa un paravan- poate sa tea jute daca voi amandoi discutati despre experienta voastra. Cu alte cuvinte, problemele cu partile nonverbale ale destainuirii pot fi adesea rezolvate prin discutii.
Adesea, poti sa iti dai seama daca ceea ce dezvalui este din sinele personal sau impersonal doar ascultand cuvintele care sunt folosite. Destainuirea sinelui personal aproape intotdeauna include pronumele personal la persoana intai; este “Eu” sau “pe mine” nu “tu” sau “ei”. In plus, acest tip de dezvaluire este facuta de obicei la timpul prezent. Cea mai corecta si eficienta destainuire a sinelui tau este de asemenea specifica si concreta; persoana nu se ascunde in spatele generalitatilor insa impartaseste detalii relevante si grafice. Afirmatia: “oamenii se supara uneori atunci cand aud astfel de lucruri” nu este o dezvaluire personala. Comentarii de genul: “Ma simt relaxat atunci cand pot discuta cu tine lucrurile atat de sincer” sau “ma simt incomod pentru ca mi se pare ca nu ma asculti”sunt.
O alta caracteristica a limbajului pentru tipul acesta de dezvaluire este ca e detinut. Este important sa iti amintesti ca “esti nebun” de obicei inseamna ceva de genul “ Nu sunt de accord cu tine”, “Nu inteleg” sau poate”mi-e frica de tine”. In mod similar “ea este o persoana imposibila” inseamna”Mi se pare ca nu ma pot intelege cu ea” iar “Acest curs nu merita” inseamna”Eu nu gasesc nimic acum care sa merite in acest curs”. Si pentru ca etichetele sunt de fapt aproape intotdeauna reprezentari ale perceptiilor personale, este foarte important sa inveti sa iti formulezi perceptiile foarte clar. Incearca sa schimbi “Esti confuz” cu “eu nu inteleg”. Incearca “Nu ma simt in largul meu cand spui asta!” in loc de “taci din gura!” sau “iesi afara de aici!” Pentru ca tu sa iti dezvolti abilitatea de a-ti deschide sinele personal pe cale orala, ai putea sa incerci de asemenea urmatoarele activitati individuale:

EXERCITIU

Activitate individuala: descrierea sentimentelor

Noi afisam sentimentele in diverse feluri. Iata cateva dintre ele.

Comenzi: “Dispari!” “taci din gura!”
Intrebari: “Esti sigur ca e bines a fumezi chestiile astea?”
Acuzatii: “Intotdeauna ii dai priritate jobului tau nenorocit!”

Judecati: “Esti un minunat compositor de cantece”. “Esti un snob”

Remarca faptul ca, fiecare exemplu afiseaza sentimente puternice, afirmatiile verbale nu descriu sau nu spun care este sentimental. In nici una dintre propozitii vorbitorul nu se refera la el sau la ce simte el/ea.
Uneori, totusi, propozitiile contin starea emotionala a vorbitorului. Astfel de propozitii sunt descrieri de sentimente. Ele dezvaluie identitatea personala prin referirea la vorbitor si numind sau identificand ceea ce simte vorbitorul. “Sunt foarte furios!” “Ma tem sa fumez chestiile astea!” “Ma simt invins”.
Atunci cand folosesti descrieri, tu poti sa iti impartasesti sentimentele in mod corect in feluri care vor fi probabil mai putin jignitoare decat comenzile, intrebarile, acuzatiile sau judecatile.
In fiecare dintre seturile urmatoare de intrebari, toate afirmatiile afiseaza ce simti; asta inseamna ca oricare dintre el ear fi putut sa fie spusa de aceeasi persoana in aceeasi situatie. Fiecare propozitie, totusi, poate sa fie oricare dintre doua feluri diferite de a comunica sentimentele prin cuvinte. Pe o bucata de hartie separate, pune un D inaintea fiecarei propozitii care corespunde cu sentimentele personale despre sine, descriind sentimentele vorbitorului. Pune un nu inaintea fiecarei propozitii care descrie sentimente dar care nu precizeaza exact ce anume.(raspunsurile si explicatiile noastre sunt la pagina 265)

1. (a) Taci din gura! Nici un alt cuvant de la tine!
(b) Te rog, fa liniste; ai devenit enervant de tare.
© Sunt chiar enervat de ceea ce tocmai ai spus.

2. (a) Nu vezi ca sunt ocupata? Nu ai ochi?
(b) Chiar ma deranjeaza ca ma intrerupi atat de des.
© Nu ai respect pentru nimeni; esti complet egoist!

3. (a)ma simt descurajat din cauza unor lucruri care s-au untamplat azi.
(b) A fost o zi lenesa.
© Cine, eu? Oh, sunt bine.

4. (a) Esti o persoana minunata.
(b) Eu chiar respect parerea ta; esti atat de bine informat.

5(a) Ma simt confortabil si liber sa fiu eu insumi atunci cand sunt in preajma ta.
(b) Noi simtim cu totii ca esti minunat.
© Toata lumea te place.

6. (a) daca lucrurile nu prea se imbunatatesc pe aici, imi voi cauta un alt job.
(b) Ma tem sa recunosc ca am nevoie de ajutor cu lucrarea mea.

7. (a) Acesta eset un exercitiu foarte slab.
(b) Simt ca acesta este un exercitiu foaret slab.
© Ma simt neplacut cand fac acest exercitiu.

8. (a) simt ca nu sunt potrivit sa fac vero contributie la acest grup.
(b) Eu nu sunt potrivit sa contribui cu nimic la acest grup.

9. (a) M-am nascut un ratat; nu o sa realizez niciodata nimic.
(b) Profesorul acela este ingrozitor; nu m-a invatat nimic.
© sunt deprimat pentru ca am cazut la acel test.

10. (a) Ma simt placut si confortabil in grupul meu.
(b) Eu simt ca toata lumea apreciaza contributia mea la acest grup.


Raspunsurile noastre

1. (a)Nu- Comenzile de genul acesta exprima sentimente puternice insa nu numesc sentimentul care le-a dat nastere.
(b) Nu- Aceasta sugestie este mai cugetata decat (a), insa nici ea nu explica sentimentele vorbitorului.
© Da- Vorbitorul spune ca el/ea se simte deranjat. (annoyd)

2. (a)Nu -Acestea sunt intrebari care exprima sentimente puternice fara sa le numeasca.
(b) da- Vorbitorul spune ca se simte deranjat.
© Nu- Aceasta este o acuzatie care transmite sentimente negative puternice. Deoarece sentimentele nu sunt mentionate, nu stii clar daca acuzatia decurge din manie, nemultumire sau din altceva.

3. (a) Da- Vorbitorul spune ca se simte descurajat.

(b) Nu- Afirmatia pare sa descrie ce fel de zi a fost. De fapt, ea exprima sentimentele negative ale vorbitorului fara sa spuna daca acesta se simte deprimat, enervat, singur, umilit sau respins.
© Nu- Poate parea ca descrie un sentiment, insa “bine” (fine) este un cuvant prea vag ca sa poata ajuta pe cineva sa il inteleaga pe vorbitor iar acest tip de afirmatie este adesea o modalitate prin care ne ascundem sentimentele.
4. (a) Nu- Aceasta judecata de valoare transmite sentimente positive in legatura cu cealalta persoana insa nu precizeaza care sunt acestea. Vorbitorului ii place, o iubeste, o admira se bucura de prezenta sau o pretuieste pe cealalta persoana, sau ce anume?
(b)Da- Vorbitorul isi descrie sentimental pozitiv ca fiind pretuirea (respectful).
5. (a) da- Aceasta descrie clar cum se simte cealalta persoana atunci cand se afla in preajma vorbitorului.
(b) Nu- Tu poti sa iti descrii doar popriile tale sentimente; aici cel care vorbeste nu se exprima doar in numele lui dar “se ascunde” in spatele frazei “noi simtim”. .In plus, “esti grozav” este mai degraba o judecata de valoare si nu numeste un sentiment.
© Afirmatia numeste un sentiment “place) insa vorbitorul atribuie acest sentiment catre toti cei prezenti sin u precizeaza daca sentimental ii apartine. O descriere a sentimentului trebuie sa contina Eu, pe mine, al meu, sau ma ca as fie evident ca sentimentele ii apartin vorbitorului.
6. (a) Nu- Aceasta afirmatie afiseaza sentimente negative referindu-se la conditiile unui job. Nu descrie starea interioara a vorbitorului.
(b) DaAceasta este o descrier clara pentru ceea ce simte vorbitorul cu privire la aceasta problema. El/ea este speriat.
7. (a) Nu- Critica negativa si judecatile de valoare par sa fie adesea expresia unei manii. De fapt, judecatile negative de valoare si acuzatiile adesea apar din fricile vorbitorului, sentimente ranite, dezamagiri sau singuratate. Aceasta afirmatie este o judecata de valoare negative care transmite sentimenet negative, darn u spune clar care sunt acele sentimente.
(b) Nu- Desi persoana incepe spunand ca “Eu simt”, vorbitorul nu spune care este acel sentiment. In schimb, vorbitorul plaseaza o judecata de valoare negativa asupra exercitiului. Retine ca doar plasand cuvintele “eu simt” in fata unei propozitii nu face din acea afirmatie o descriere a unui sentiment. Oamenii spun adesea” Eu simt” cand de fapt se refera la “eu cred” sau “Eu consider”.
8. (a) Da- Cel care vorbeste spune ca se simte nepotrivit.
(b) Nu-Suna foarte asemanatoare cu cea dinainte. Totusi, ea spune ca vorbitorul este nepotrivit- nu ca el/ea simte acum acest lucru. Vorbitorul a dat o evaluare proprie- a emis o judecata de valoare negative si s-a etichetat pe sine ca nepotrivit.
9. (a) Nu- vorbitorul a oferit iarasi o evaluare de sine- alansat o judecata de valoare si s-a etichetat pe sine ca fiind un loser innascut.
(b) Nu Vorbitorul il acuza pe professor. . Aceasta este o alta judecata de valoare sin u este descrierea unui sentiment.
© Da- Vorbitorul sustine ca se simte deprimat. Afirmatiile (a) si (c) importanta diferentei dintre a transmite o judecata de valoare despre tine sau descrierea sentimentelor.
10.(a) Da- Vorbitorul spune ca el/ ea se simte confortabil sau placut.
(b) Nu-In loc sa spuna “eu simt” ar fi trebuit sa spuna “eu cred”. Ultima parte a afirmatiei chiar precizeaza ce anume crede vorbitorul ca simt ceilalti si nu ce simte el.



In cartea ei Making Contact (Cum sa ne cunoastem) Virginia Satir identifica 10 cuvinte din limba engleza care merita atentie speciala din cauza impactului pe acre il au asupra dezvaluirii. Cuvintele sunt: eu, tu, ei, dar, da, nu, mereu, niciodata si ar trebui. Dupa cum satir afirma “ Daca ai fi in stare sa folosesti aceste cuvinte cu atentie, asta ar rezolva deja multe probleme de comunicare care sunt create de neintelegeri.
“Multi oameni evita sa foloseasca cuvantul eu” spune Satir “pentru ca ei simt ca incearca sa atraga atentia asupra lor. Ei cred ca sunt astfel egoisti. Reminiscente din copilarie, cand nu ar trebui sa te distingi si cine vrea sa fie egoist? Insa dupa cum arata autoarea, cand folosesti Eu, iti asumi responsabilitatea pentru ceea ce spui. Asta poate sa creeze o situatie mai egala intre doua persoane. Asculta la diferentele dintre “Nu poti face asta” si “Eu cred ca tu nu poti face asta”. Baga de seama cat de util este sa ai de-a face cu cineva care foloseste afirmatiile cu eu pentru a descrie ceea ce simte precum in activitatea de “descriere a sentimentelor”. Eu este cuvantul care spune direct cine vorbeste- cine spera, vrea, evalueaza sau orice altceva.
Asa ca daca vrei sa iesi afara cu aceasta persoana, insa nu la aceasta petrecere, incearca sa nu folosesti invechitul “Sunt ocupat dar sper ca ma vei suna inapoi”.” In loc de asta ai putea spune la ce te referi de fapt:”Vreau sa ies cu tine dar nu la aceasta petrecere.” Sau dac ate afli intr-un autobus si vrei sa vorbesti cu omul de langa tine insa nu stii ce sa spui, ai putea sa spui chiar asa”Vreau sa vorbesc cu tine insa nu stiu ce sa spun”. Aceste sugestii ar putea sa para ridicule pe masura ce le citesti aici, insa au cateva avantaje clare, dintre care cel mai grozav este ca sunt adevarate. Acestea sunt niste reflectii reale legat de ceea ce tu simti sau gandesti si fac o parte din tine disponibila pentru persoana de langa tine.
Si cuvantul “tu” este destul de inselator. Adesea oamenii il folosesc in locul lui eu chiar daca vorbesc despre ei insisi. Sper exemplu,

Supervisor: De ce tu ai terminat treaba aceea?
Alice: Ei, stii, cand ai 10 lucruri de facut si esti singur pe tura, nu reusesti sa ajungi la toate asa ca atunci tu faci doar lucrurile care crezi ca sunt cele mai importante.

Incearca sa remarci cat de mult ar fi castigat in claritate Alice daca si-ar fi asumat aceste propozitii folosind mai degraba eu (I) in loc de tu.
Cuvantul tu poate sa sune ca o acuzatie sau ca o amenintare. Dupa cum spune si Satir “tu inrautatesti lucrurile” ar putea sa sune diferit daca ai adauga cuvintele “eu cred”. “Eu cred ca tu inrautatesti lucrurile”.
Cuvantul “ei” este adesea folosit pentru a imprastia responsabilitatea sau ca sa invinuiesti si astfel incat nimeni sa nu riste sa fie identificat. “Nu ma vor lasa sa fac asta” sau “vor veni dupa mine” este o alta modalitate prin acre evitam sa recunoastem ca “Nu vreau”. Solutia ca sa folosesti bine acest cuvant este dorinta ta de a te intreba-pe tine si pe altii- “la cine te referi cand spui ei?”Dupa cum spune Satir” sa te faci inteles in acest fel pare sa contribuie la securitatea fiecaruia. Informatiile devin solide, ceva de care te poti agata, in loc sa fii o nebuloasa si probabil punand un fel de amenintare.”
O problema asemanatoare apare adesea la cuvantul “el” (it); asta pentru ca folosim cuvantul fara sa fie clar la ce ne referim. Uneori oamenii spun el in loc sa spuna pentru ca nu nu vor sau nu isi doresc sa ia in posesie atitudinea sau sentimental pe care il experimenteaza. Asculat inter diferentele dintre cuvantul “it hurts” (doare) si I hurt (ma doare) sau intre “It isn’t clear” (nu este clar) si “I am not clear) (nu mi-e clar).O afirmatie linistitoare poate sa devina si mai personala daca pui I (eu) in locul lui it (el). Incearca “M-am simtit frustrate si speriat” in loc de “Oricine se poate simti asa cand este dat afara”.
Problema cu dar (but) este ca adesea este un mod de a spune da sin u in aceeasi propozitie. Exemplul lui Satir “Te iubesc, dar as vrea sa iti schimbi lenjeria intima mai des”. Atunci cand auzi o astfel de afirmatie, te simti de parca ai fi tratata frumos si apoi ti se ia inapoi.” Satir iti sugereaza sa incerci sa inlocuiesti cuvantul dar cu si. Asta poate sa ajute mai ales atunci cand incerci sa spui ceva negative si vrei sa faci soliciatrea mai atractiva punand-o intre doua afirmatii positive. Astfel “Te iubesc, dar as vrea sa iti schimbi lenjeria intima mai des” ar putea sa fie doua afirmatii: “Te iubesc” si “As vrea sa iti schimbi desuurile mai des”.
Da (yes) creeaza probleme atunci cand este mereu “da, dar” sau “da, poate” si nu (no) paote sa fie destructive atunci cand este obisnuitul, cel mai sigur, prim raspuns, mai ales de la o persoana intr-o pozitie de putere. Ambele cuvinte trebuie sa fie spuse cu claritate, intelese sa insemne acum sin u mereu, sis a fie direct legate de intrebarea in discutie mai degraba decat sa fie directionate catre o anume persoana sau un set de valori. No este un cuvand destul de dificil de folosit atunci cand simti ca vrei as ii multumesti pe oameni sau altfel ei te vor respinge. Asa cum arata Satir “Prea adesea cand oamenii simt un nu ei spun mai degraba “poate” sau da” pentru a evita sa confrunte situatia. Asta se justifica prin incercarea de a proteja sentiomentele celuilalt. Este o forma de minciuna si de obicei atrage neintelegerea care, desigur, inseamna moartea pentru contactul uman.
Mereu (always) si niciodata (never) sunt forme positive si negative pentru cuvinet globale- care incearca sa acopere universul. “Nu esti niciodata gata la timp” si “Intotdeauna cheltui mai mult decat castigam”sunt exemple. Cand aplici aceste cuvinte la situatiile umane, ele nu pot sa fie perfect adevarate literal. Sunt putine situatii in viata cand ceva este intotdeauna sau nu este niciodata. Prin urmare la ce ne referim atunci cand le folosim? Adesea incercam sa subliniem ideea ca “tu niciodata nu esti gata la timp” inseamna “Acum sunt chiar furios pe tine”. Dupa cum arata V satir “Daca situatiile ar fi cum ni le arata vorbitorul glandele suprarenale s-ar uza de tot”Deoarece aceste cuvinte sunt adeseori nepotrivite sau neadevarate si pentru ca sunt folosite adesea pentru a pune accentual pe sentimente negative, ele mai mult fac rau la situatie in loc sa o ajute. Cand te auzi pe tine folosint mereu sau niciodata, opreste-te pentru un minut si incearca sa te gandesti ce vrei sa spui de fapt. Daca poti sa formulezi ce vrei sa spui- “Acum sunt chiar suparata pe tine”-tu poti sa incurajezi si mai putin sa descurajezi comunicarea interpersonala de calitate.
Trebuie si e nevoie sunt cuvinte periculoase cand insinueaza ca ceva este in neregula cu tine si ca, intr-un fel ai esuat sa te ridici la inaltimea asteptarilor. Problema este ca aceste cuvintye sugereaza ca standardul la care nut e-ai ridicat este unul universal, oregula sau o lege imuabila pe care “nimeni nu o incalca niciodata” , pe cand in retaliate este doar parerea unei persoane. “Nu ar trebui sa porti vara asa ceva”, “Ar fi trebuit sa fii avansat pana acum” si “E nevoie sa petreci mai mult timp cu familia ta” sunt astfel de exemple. Aceste cuvinte pot de asemenea sa indice ca persoana care le foloseste are o dilema- “imi place aceasta dar ar trebui sa o primesc pe aceea”. Atunci cand esti deodata tras in doua directii, rareori raspunsul este simplu, chiar daca poti allege sa mergi intr-o singura directie o data. Insa dupa cum spune Satir, sa te auzi pe tine pronuntand cuvintele ar trebui sau e nevoie in acest sens, poate fi un indiciu ca se da o lupta in interiorul tau. “Poate ca mai bine decat sa incerci sa te confrunti cu aceste doua parti opuse ca fiind un a, mai bines a le separi in doua”Imi place asta…(o parte)Insa ar trebui sa fac aia…tradus in…Am nevoie si de …( o a doua parte)”
Dupa cum rezuma, “incepe sa dai atentie cuvintelor pe care le folosesti. Ce intelegi tu prin ei? Ce inseamna el (it)?Ce inseamna nu la tine? Ce inseamna nu pentru tine? Ce vrei sa spui cu da ? Este eu-l tau suficient de clar? Spui mereu si niciodata cand vrei sa spui uneori si atunci cand vrei sa pui accent pe emotii? Cum le folosesti pe ar trebui si pe e nevoie?


REZUMATUL CAPITOLULUI


Cand reflectezi putin iti dai seama ca sa comunici interpersonal inseamna sa fii constient de umanitatea celorlati si totodata presupune sa impartasesti o parte din umanitatea ta. Asa ca acest capitol si cel dinaintea lui se concentreaza pe cele mai importante doua abilitati ale comunicarii interpersonale. Noi ne-am propus ca prin acest capitol sa te incurajam sis a te pregatim sa incerci acel tip de comunicare care poate creste calitatea continutului uman impartasit. Aminteste-ti ca acest tip de destainuire nu este neaparat negative sau greu. Nu este o destainuire neincetata si monologica. Si nu este nici macar o redare a fiecarui gand care iti apare in minte.
In schimb, este un tip de comunicare care ii ajuta pe ceilalti sa vada mai clar omul din tine. Este potrivita pentru persoanele implicate si pentru situatie. Este intentionata sa imbunatateasca relatia dintre tine si ceilalti, nu doar sa te usureze pe tine de angoasele tale. Prin urmare, nu este niciodata motivata de un sentiment de genul” Sunt pur si simplu onest si tu ar trebui sa poti accepta orice vine de la mine”.
Mai pe scurt, tipul de dezvaluire care este necesar pentru o comunicare interpersonala de calitate este compusa din raspunsuri sensitive verbale si nonverbale la relatia dintre tine si ceilalti implicate, raspunsuri care le lasa pe celelalte persoane sa vada o parte din umanitatea si unicitatea ta, o parte din partile nemasurabile din tine- starile tale, sentimentele, dorintele, visele, temerile- o parte din sinele tau care face alegeri- asta inseamna, partea care actioneaza mai degraba decat partea care reactioneaza la lume- o parte din gandirea ta si, dincolo de toate, capaciattea ta de a fi adresabil.
Sa destainui o parte din tine poate fi la fel de usor precum ai spune”si eu lucrez in sistemul educational” sau “ma simt mai bine acum”. Pote sa fie la fel de subtil ca atunci cand porti un ac mic cu o litera greceasca sau cand iti apleci capul in tacere inainte de a incepe sa mananci. Sau poate sa fie explicit si complet precum o scrisoare bine gandita care ajuta un prieten sa inteleaga de ce nu ai sunat, sau precum un raspuns deschis si complet la intrebarea parintilor tai “ce crezi ca vrei sa faci dupa colegiu?” Insa oricare ar fi situatia, daca nu are loc destainuirea, comunicarea ta interpersonala nu poate fi de caliate. O relatie care este interpersonala in calitate poate avea loc doar atunci cand fiecare persoana este capabil pe deplin sa il vada pe celalalt. Si dupa cum o spune si Hugh Prather, “ca sa pot vedea, trebuie sa imi doresc sa vad”.


Poate te intrebi

1. Nu vorbiti prea mult despre riscurile dezvaluirii. De ce sa imi risc gatul dezvaluind ceea ce cred si simt cu adevarat? Cand faci acest lucru, doar ii faci pe ceilalti sa calce peste tine.

Aceasta este o intrebare importanta si noi cedem ca merita mai mult decat un raspuns simplu de o propozitie. Sa dezvalui o parte din tine este riscant, nu e nici un dubiu in privinta asta. Insa este important sa recunosti care este acest risc. Unii oameni se tem sa se destainuie din ideea ca “Cine sunt eu cu adevarat este tot ce am si daca iti spun prea mult din cine sunt eu, nu mai ramane nimic pentru mine.” Oamenii acestia cred ca sunt in pericol sa ramana fara identitatea lor daca se destainuie prea mult. Frica aceasta este nefondata, totusi, pentru ca identitatile nu sunt ceva care se termina, se uzeaza sau dispar. Este o greseala sa crezi ca sinele se supune la regula economica a saraciei- ca este numai acesta cantitate din ele si ca dup ace le-ai folosit, gata, s-au terminat. Identitatile nu sunt ca petrolul sau ca proprietatile imobiliare. Ele se schimba si cresc constant, mai ales in relatii, asa ca atunci cand Lonnie se destainuie in fata lui Art, el nu da nimic “ de la el. El doar face posibil ca cei doi sa experimenteze ceva in comun.
Altii se tem ca dezvaluirea lor va fi plictisitoare. Daca esti preocupat de risc, un lucru bun despre care trebuie sa iti amintesti este ca dezvaluirea personalitatii tale este tot timpul interesanta. Este adevarat ca adesea ne simtim plictisisti cand cineva vorbeste despre el in continuu. Insa plictiseala vine mai degraba din faptul ca pesoana alege sa isi dezvaluie partea impersonala mai degraba decat pe cea personala. Dupa cum ne arata si Gerard Egan, sa iti dezvalui identitatea personala” este intotdeauna motivant pentru ca presupune ca vorbitorul sa spulbere cortina, sa isi lase jos apararea, …Oamenii sunt rareori, in caz ca sunt vreodata , plictisiti de destainuiri sincere,pentru ca intiutiv ei ii remarca importanta pentru cel care face destainuirea si il respecta pentru ceea ce face…
Este important sa iti amintesti un aspect pe care l-am atins mai devreme- ai control asupra a cat de mult impartasesti,cand si cu cine. Exerciti control asupra indiciilor nonverbale emise atunci cand alegi cu ce sa te imbraci,, iti alegi un tablou pentru peretele tau, si iti aranjezi parul. Si iti dezvalui ceea ce comunici verbal atunci cand decizi sa amani o discutie serioasa pentru a suna un prieten care stii ca te va asculta, sau cand spui in loc de “Oh, sunt in regula” cu “Ma simt grozav astazi; am primit promovarea pe care o cautam si sunt sigura ca pot sa devin manager intr-un an.”Asa ca atunci cand te gandesti la riscul care este implicat in destainuire, incearca s ail tii departe.
Totusi, este adevarat ca atunci cand alegi sa dezvalui o parte din tine catre o alta persoana, ii oferi acelei persoane niste optiuni sau alegeri pe care nu le poti controla complet. Acelei persoane poate sa ii displaca identitatea despre tine pe care o recepteaza. Tu poti fi ridiculizat pentru ce crezi sau pentru sentimentele tale. Sau acea persoana poate sa divulge catre altcineva ceva ce tu nu vrei sa fie cunoscut. POti sa te simti stanjenit, ranit, furios sau poate si mai rau decat atat.
Riscul pe care t-il iei variaza in functie de continutul comunicarii- ceea ce este dezvaluit- si de relatie.- cu cine este. Continutul inchis (close) este adesea mai periculos decat continutul distant; asta inseamna ca detalii specifice despre eu sunt mai periculoase decat generalizari despre “unii oameni” sau “ei”. Si timpul este un altfactor determinant:adesea este mai usor sa vorbesti despre trecut decat despre present, mai ales atunci cand sentimentele tale prezente sunt intense. Importanta este un al treilea aspect; subiectele sunt foarte pregnante sau importante pentru tine sunt de obicei mai riscant de discutat decat sunt subiectele despre care nu iti pasa deloc. De obicei este mai riscant sa dezvalui informatii negative decat positive si cu cat mai personale sau intime sunt informatiile, cu atat sunt mai riscante. Pe scurt, ne simtim de obicei mai comod cand ne ascundem dupa cifre,. Asa ca orice continut care ma singularizeaza, care ma pune deoparte, are tendinta sa fie mai riscant decat continutul care nu face acest lucru.
De asemenea,si relatia afecteaza gradul de risc. Ne vom dori mai mult sa dezvaluim “continut cu risc ridicat” daca credem ca ne place si cealalta persoana. In plus, ne va fi mai usor san e destainuim in fata unei persoane care ne-a ascultat cu atentie si in trecut. Insa cel mai important factor pentru o relatie este reciprocitatea. Atunci cand ambii sau toti oamenii implicati dezvaluie din persoana lor, acest fapt diminueaza substantial posibilitatea ca acel continut sa fie riscant, daca ar fi folosit in alt context.
Pana la urma, unde vrem sa ajungem cu toate astea/ Cum raspundem la intrebarea despre risc? In primul rand, este adevarat ca niste risc este implicat, insa ai grija sa nu exagerezi aceasta amenintare. Tu poti sa alegi continutul si relatia potrivita pentru dezvaluirea ta, si aceste alegeri pot sa diminueze substantial riscul pe care il percepi. Ai si alte posibilitati de alegere; chiar si atunci cand cealalta persoana nut e place sau te ridiculizeaza, tu tot poti sa alegi cum raspunzi. Spre exemplu, nu trebuie as tesimti jenat atunci cand cineva face misto de tine. Poti sa intri sit u in acest joc al distractiei. Sau poate sa iti para rau pentru acea persoana, sau tristete pentru starea erlatiei tale. Insa daca aspectul de interdependenta pe care l-am subliniat in Capitolul 2 este correct, comportamentul celuilalt nu determina raspunsul tau. In cele din urma, cand te gandesti la riscul de a impartasi aminteste-ti presupozitia de baza -calitatea vietii tale este strans legata de calitatea comunicarii tale. Daca sa dezvalui o parte din persoana ta este un aspect care pregateste drumul catre o relatie interpersonala de calitate- si noi credem ca asa se intampla- si daca relatiile personale de calitate pot sa creasca calitatea vietii tale, atunci, ca sa o spunem drept, merita riscul.

2. Baieti, chiar vreti sa spuneti serios ca uneori pot sa ii spun cuiva”vreau sa vorbesc cu tine insa nu stiu ce sa spun”?

Suna un pic ciudat insa, problema este ca gasesti fraza asta intr-o carte si nu o auzi spusa de altcineva in contextual mai potrivit. Daca doi oameni tocmai au avut o cearta puternica si se afla in mijlocul unei perioade de tacere reciproca, o astfel de afirmatie ar putea sa rupa tacerea intr-un mod foarte productive. Este adevarat ca de multe ori adultii nu vorbesc in felul acesta; oamenii inventeaza tot felul de tehnici complicate ca sa evite de fapt sa spuna la ce se refera cu adevarat. Suntem insa convinsi ca macar o parte din timp tu te poti comporta diferit. Tu poti sa inlocuiesti sa pari cu sa fii ceea ce de fapt inseamna ca poti sa spui la ce anume te gandesti si ce simti cu adevarat.
Noi am descoperit ca atunci cand faci asta ceimai multi oameni nu raspund cu “asta suna cam stupid.” De obicei ei sunt surpinsi, se dau putin in spate, doar pentru ca congruenta de obicei violeaza niste norme culturale. Insa termenii pe care ei ii folosesc de obicei sunt vceva de genul “racoritor de direct”.

3. dar daca gasesti cealalat persoana ca fiind plictisitoare? Ar trebui sa spui “esti plictisitor”/

Nu, noi nu la asta ne referim. Urmareste aceste cuvinte. “tu esti plictisitor” nu tine cont de faptul ca tu si cealalta persoana sunteti interdependenti”. Daca tu te simti plictisit, atunci si ceallata persona face parte din ea, la fel ca si tine. Perceptiile tale sunt astfel: ale tale si perceptiile. “tu esti plictisitor” suna ca o constatare generala mai degraba decat o perceptie care vine de la o anume persoana. Dac ate cantonezi in “esti plictisitor” tu ignore ceea ce noi am spus mai devreme despre afirmatiile cu eu si despre descrierea sentimentelor tale.
Cea mai corecta afirmatie ar putea fi “ma simt plictisit”. Remarca, totusi ca aceste cuvinte vor suna catre cealalata persoana ca ceva de genul “esti plictisitor” pentru celalalt. Asa ca este mai bines a mai adaugi la ea ceva de genul:” o sa ma scuzi putin, dar sunt complet pe dinafara. Nu ma pot concentra la ceea ce imi spui. O sa luam o pauza pana cand ne putemintoarce la ce discutam.”
Carl robbers face o alta remarca importanta cu privire la acest subiect. “eu nu spun” scrie el “ca este de ajutor sa scoti afara cu impulsivitate fiecare sentiment si acuzatie care iti trece prin cap, avand impresia sincera ca esti deschis si natural. Sa fii real implica sarcina dificila de a fi legat de fluxul experientei al propriei persoana, un flux marcat in primul rand de complexitate si continua schimbare. “ sentimental meu de plictiseala este doar o parte din experienta. In acelasi timp ma mai pot simti fizic oboist, jenat, vinovat ca sunt plictisit sau orice altceva. Si poate ca vreau sa impartyasesc toate aceste sentimente. In plus, dupa cum Rogers subliniaza, pe masura ce ma concentrez pe experienta prezenta si depun un efort ca sa o impartasesc adecvat, nu pot sa fiu plictisit. Aceste sentimente se schimba chiar o data cu clipa incare le remark si incerc sa le impartasesc. “cu siguranta nu sunt plictisit daca incerc sa ma deschid fata de el in felul acesta si sunt departe de a fi plictisit atunci cand astept cu nerabdare si cu putina intelegere raspunsul sau.”
Asa ca incearca sa nu consideri cele spuse de noi ca o justificare pentru a gasi vina cuiva sau pentru criticile tale. Toata treaba este mai complicate de atat. Incearca san u o simplifici. Fa un effort ca sa dezvalui sentimente reale- incluzandu-le sip e cele negative- detinandu-le si si tratandu-le ca pe niste experiente schimbatoare si complexe care sunt.

4. Daca reflexivitatea este o caracteristica a mea personala si daca imaginile mele despre mine si despre cealalata persona fac parte din gandirea mea, suna ca si cum mi-ai recomanda sa vorbesc despre aceste imagini- in mod explicit. Vrei sa spui de fapt ca uneori ar trebui sa spun “suna de parka tu crezi ca eu nut e plac, este correct?” sau “mi se pare ca tu ma percepi ca fiind inferior”.

Da
5.Insa daca tot continui sa vorbesti despre “cum ma vad pe mine in acesta situatie” si “cum te vad eu pe tine ca mapercepi tu pe mine cand ne certam in felul acesta”, n-o sa sune asta de parka ai incerca sa ii psihoanalizezi pe toti? Sau n-o sa suni de parka ai fi cel putin un tacanit ciudat expert in comunicarea interpersonala?

Daca ai vorbi mai mereu asa, ar suna destul de ciudat. Si ar suna totodata de parka i-ai analiza pe toti sip e toate.
Insa trebuie sa iti amintesti ca atunci cand iti schimbi comportamentul de comunicare, suna si pare ciudat la inceput, ins ape masura ce progresezi in acest process descoperi de obicei feluri mai naturale si care suna mai putin ciudat. Asa ca ciudata expresie” Eu vad ca tu ma percepi ca fiind amenintator pentru tine. Tu ma percepi in acelasi fel?”poate sa devina o exprimare mai normala si mai spontana de genul Suna de parka ai fi speriat de mine. Este adevarat?”
In al doilea rand, aminteste-ti ce am vorbit noi despre alegeri.nScopul nostrum este sa te ajutam pe tine sa intelegiprocesul de comunicare interpersonala sis a iti vezi reflecxivitatea ca facand parte din eul tau personal. Totusi, tu alegi cand este important sa introduce aceasta parte din personalitatea ta in conversatie. Nu este mereu corect, insa adesea poate sa sporeasca intelegerea reciproca. Tu esti cel care decide cand anume.



EXERCITII


Aplicatie individuala: inventariul dezvaluirilor (sharing inventory)

Cum anume ne deschidem si ce anume dezvaluim este adesea o functie a ceea ce sunte si de unde anume venim. Daca raspunzi la urmatoarele intrebari te poate ajuta sa devii constient de o parte din propria ta istorie personala care afecteaza alegerile pe care le iei tu cand trebuie sa te destainui. Cand tu esti constient de aceste influente, esti mai capabil sa iei decizii constiente, si mai putin decizii inconstiente.

1. Ce asteptari sau credinte ai tu despre cum vezi tu dezvaluirile personale la femei si la barbate?
2. Familia ta detine o valoare acceptata despre ce inseamna dezvaluirea permisa? (spre exemplu, “este gresit sa ii lasi pe cei din exterior sa cunoasca problemele familiei”.)
3. Cultura ta etnica detine anume cutume in ceea ce priveste deschiderea? (aproape toate au asa ca gandeste-te bine la acest aspect)
4. Ai fost vreodata ridiculizat dupa ce te-ai destainuit cuiva? Ce anume s-a intamplat?
5. Prietenii tai par sa aiba niste norme puternice cu privire la ce anume dezvaluie?
6. stii pe cineva care este/sau a fost injunghiat pe la spate dup ace a destainuit ceva riscant? Ce anume s-a intamplat?
7. Ti s-a intamplat tie(sau vreunui membru al familie) ceva bun in mod evident dup ace ti-ai luat riscul de a te destainui? Ce s-a intamplat atunci?
8. Detii cumva un rol semnificatif(in familie, prin ocupatie, club sa) care par sa implice anumite asteptari de la dezvaluirea peronala? Care este rolul si care sunt asteptarile?

Acum priveste la raspunsurile tale. Incearca sa te gandesti la momente specifice cand fiecare dintre aceste experiente, roluri sau asteptari au afectat deciziile de destainuire pe care le-ai facut. Cat de puternic crezi ca te afecteaza aceste lucruri? Foarte puternic? Deloc? Cum poate sa tea jute constientizarea acestor factori cand faci alegeri cu privire la ce anume as dezvalui pe viitor?


Aplicatie de grup: Cea mai jenanta experienta de dezvaluire

Interdependenta devine evidenta in mod deosebit atunci cand alegem sa dezvaluim elemente ale identitatilor noastre personale. Du pace formati grupuri de 5 sau 6 persoane, gandeste-te la cea mai jenanta experienta prin acre ai trecut tu sip e care tu vrei sa le-o impartasesti colegilor. Daca vrei mai multe indicii pentru cum sa iti amintesti, gandeste-te la ceva care sa implice romanta, functiile corpului, imbracat, substante controlate, norme ale grupului tau de amici, si tot asa. Impartaseste-i aceasta experienta grupului tau.
Odata ce toti si-au impartasit povestile, petrece o paret din timp raspunzand la urmatoarele intrebari: Cum dete-ai hotarat la ce anume sa dezvalui? Ce efecte au avut povestile celorlalti asupra proprieitale povesti. Ce ai simtit tu atunci cand ceilalti ti-au impartasit experientele lor? Ce ai simtit tu cand ai povestit experienta ta? Cum difera acest exercitiu de dezvaluirile cotidiene? Cum se aseamana?


Activitate de grup: Un obiect care imi apartine

O alta modalitate prin care alegi sa dezvalui o parte din persoana ta catre altii, este sa aduci la scoala un obiect care te reprezinta cumva felul in care te percepi iar tu trebuie sa le expliciti celorlalti ce anume exprima obiectul despre tine. John a adus odata o copie a piesei de teatru Jurnalul lui Anne Frank” pentru ca el o admira pe Anne frank si se identifica cu felul ei optimist de a vedea fiintele umane. Pentru Gary, un intrerupator de lumina este un obiect relevant din cateva motive. In primul rand, pare incomprehensibil de complex daca nu esti familiarizat cu electricitatea insa devine de inteles daca aloci ceva timp ca sa intelegi ce vrea sa spuna. In al doilea rand, Gary isi doreste sa ii faca pe oameni sa invie atunci cand ei fac descoperiri despre ei si despre comunicarea lor. Alte persoane au adus variate si intrigante obiecte precum un giroscop, un colaj, un trandafir desenat cu raze laser, o picture, si o cutie colorata viu pe care numai o persoana stia cum sa o deschida.


Activitate de grup: cine sunt eu?


Iata mai jos un exercitiu care ar putea sa tea jute as descoperi ceva despre tine si de asemene acare te va ajuta sa experimentezi efectul reciprocitatii asupra dezvaluirii. Pe o coala de hartie, termina de completat urmatoarele propozitii in cat maimulte feluri posibil: “devin o persoana care….” Acum, in grupuri de 3 pana la 5 discutati ce anume a scris fiecare persoana.
Ce anume a scos la suprafata propria ta dezvaluire? Ai spus ceva comod? Te-ai expus fata de ceilalti? Cat de confortabil te-ai simtit? Pe masura ce ati inceput sa dezvaluiti ceea cea scris fiecare, ai remarcat factorul de reciprocitate care afecteaza modalitatile in acre ai destainuit sau ai raspuns? Discutia ta a devenit mai usoara sau s-a ingreunat pe masura ce ai progresat? A fost vreo persoana anume responsabila pentru rezultatul (tonul) exercitiului?

Comentarii

1

de ton

2012-06-06 09:09

la aprobare

2

de fzypevcnry

2012-06-30 18:50

la aprobare


Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile

 
Termeni si Conditii de Utilizare