COMUNICARE

comunicare

PROPUNE UN SUBIECT
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de cretusimona in 2012-02-10 23:03
Va suna cunoscut?

Asa isi incepe discutia cel mai adesea un om incuiat.

Asa intelege el sa faca “dialogul”. “PROPUNE UN SUBIECT” este un pattern
care apare foarte des la oamenii incuiati, care nu stiu cum sa asculte activ.

Ii propui un subiect si apoi e ca si cum ai da drumul la televizor.
Odata ce i-ai propus un subiect care ii va placea lui, el iti va vorbi la fel ca un elev silitor la scoala.

In schimb, cei care stiu sa faca dialogul, vor face NEXTING, adica ei vor duce dialogul mai departe; el face incurajari (nonverbale- da din cap, si verbale: da,da, si foloseste expresii de genul: mai spune!, te ascult etc)

Pentru Alin, sa spui da…da…da atunci cand cel de langa el vorbeste- inseamna sa fii un yes man.
Eu il rog pe Alin si ii explic ca asa trebuie sa faca nextingul, incurajand discutia; cand spui “’da.da…” si asculti atent, il incurajezi pe interlocutor sa se deschida, sa aduca mai multe informatii.
Ii arati ca asculti activ, ca iti doresti sa il auzi si sa il intelegi.

Alin imi spune insa: “ce vrei, sa ma transform intr-un yesman?”
Adica pentru el (si pentru toti oamenii incuiati) sa spui da, da, da si sa iti incurajezi partenerul sa vorbeasca mai mult- este ca si cum ar arata ca esti permanent de acord cu acesta; este ca si cum ar trebui sa renunte la parerile lui, la originalitatea lui, la ideile lui care evident mereu sunt diferite de ale interlocutorului.
Asa ca, desigur, Alin nu ar spune in viata lui da.da, da…omului cu care vorbeste.

V-am spus, inteleg acest lucru pentru ca si eu gandeam la fel;
pana nu am facut aceste schimbari de patternuri, nu amreusit sa comunic bine cu cei din jur.

In general problema lui Alin si a oamenilor incuiati este ca nu prea vad mai departe de sensul strict al cuvintelor.

Autorii cartii Together spun ca sunt 100 si o mie de feluri de a spune da astfel incat poate sa varieze de la un da categoric sustinut de postura, mesaje verbale si nonverbale si pana la un da- care sa insemne de fapt nu; sau mai vedem, mai discutam, etc.

Cuvintele sunt acompaniate de mesaje verbale sau nonverbale,
care sustin sau disconfirma mesajul transmis.

Studiile arata, ca, in general oamenii se iau dupa cuvinte in procent de 7%.

Restul de 93% tine de analiza comunicarii nonverbale (gesturi, tonalitate, mimica, gestica, proxemica)

pentru a valida mesajele care sunt transmise.

In general, atunci cand mesajele sunt neclare, oamenii judeca mai mult dupa mesajele nonverbale.


Cam asta inseamna sa fii congruent, sa incerci sa transmiti in exterior ceea ce simti in interior.

In conceptia lui Alin insa, eu si genul acesta de oameni
care comunicam usor, ne exprimam bucuria, etc, suntem superficiali.

Asta nu este adevarat; cand esti congruent ceea ce esti pe interior ajungi sa transmiti si in exterior.

Dar sa revin la stilul dialogic.

Dialogul este ceva care apare intre oameni;
este relatia pe care ei o construiesc impreuna;
iata de ce, sa fii cu un om care nu comunica, nu il condamna doar pe el la schizofrenie ci si pe cei apropiati lui.

Iar stilul dialogic este un mod in care construim intelesuri impreuna;

Autorii compara procesul dialogic cu doi oameni care stau la roata olarului si construiesc impreuna ulcica.
Amandoi sunt responsabili pentru acest rezultat final.

Nimeni nu poate sa faca dialogul de unul singur, si implicit sa construiasca relatia.

Poate ajuta (de ex facand alegerea 1 cu sensibilitate deschisa, etc), insa nu poate sa faca temele interlocutorului.

Si ca sa revin la cele doua patternuri (analogic- propune un subiect; dialogic: mai spune).
Frecvent eu ma gasc in situatia in care ii spun lui Alin, “mai spune” iar el se enerveaza, ii suna ironic ce ii zic eu; lui trebuie sa ii dai un subiect ca sa “poata comunica”. Nu as fi atat de insistenta cu acest aspect, daca nu l-as fi auzit de nenumarate ori ca apare in comunicarea dintre sot si sotie.

As vrea sa va fie foarte clar un lucru. Sa imi pun viata pe tapet- pe un blogg- este foarte dureros.
Fac asta doar pentru ca am speranta ca cei care au nevoie de ajutor vor invata ceva din experienta mea cu Alin.

Alin este ceea ce voi ati putea spune, o persoana inteligenta.

El este programator si isi face foarte bine treaba. Alin poseda inteligenta analitica.

Insa lui Alin ii lipseste INTELIGENTA EMOTIONALA .

V-am mai spus, Alin este ca “Strainul” lui Camus.

Sa iti folosesti sensibilitatea deschisa in relatiile cu ceilalti, sa receptezi partea lor umana
si sa iti dezvalui si tu din partea ta umana- este ceea ce trebuie sa inveti sa faci- ca sa nu mai fii schizofrenic
(sau daca vrei, INUMAN- pe partea stanga a cuantumului impersonal---interpersonal)

Iar eu exact asta incerc sa va invat cu acest blogg,
cum sa va exprimati sentimentele si emotiile
si cum sa ii incurajati si pe partenerii dvs de dialog sa faca acest lucru.

Va rog sa retineti.
Eu am fost exact ca Alin.
Si inteleg foarte bine situatia; m-am schimbat pentru ca nu ma intlegeam cu oamenii.

Si acum lucrurile astea pe care le spun pur si simplu ASA SUNT.

Eu nu imi pierd timpul ca sa ma joc de-a blogg-ul de comunicare
daca eu insami nu as fi facut trecerea de la analogic pe dialogic.

Asa ca sa revin.

Ca sa fii uman
Trebuie sa inveti sa asculti activ, sa faci NEXTING.

“Mai spune…”, “te ascult”, “da…da” insotite de semnale nonverbale (sonore sau expresii faciale, etc) care le insotesc fac ascultarea activa.
Va rog sa fiti atenti, de obicei femeile sunt cele care fac dialogul in mod natural.

Iar barbatii majoritatea sunt mai rigizi, mai inchisi; iar ca elemente fizilogice, persoanele mai inalte sunt mai predispuse la schizofrenie (50 la suta dintre cazuri sunt intre persoane cu constitutie longilina).
Un alt indiciu este spatele cocosat; adesea isi blocheaza inima prin pozitia incorecta a coloanei.


O sa ma intrebati daca un blogg schimba multe, sau o carte tradusa.
Acestea sunt doar o serie de masuri dintr-o campanie mult mai mare.

In afara de comunicare, propun si mai mult efort fizic.
Sportul si miscarea aduce imbunatatiri semnificative: iti deschizi simturile mai mult si inima devine mai puternica.
Totusi, daca nu folositi pattern-uri corecte de comunicare- sa faceti sport nu este de ajuns. Trebuie sa invatati sa ascultati s.a.


Cu riscul de a parea pedanta, o sa va citez din cartea Together despre “ascultarea activa”. Partea aceasta este foarte importanta pentru ca de obicei, oamenii incuiati (pe analogic) nu stiu sa asculte. Si va redau exact textul pentru ca este nevoie sa procedati ca in aceasta carte pentru a putea deveni mai eficienti la ascultare.

Tu abordezi comunicarea ca un proces cooperativ, nu competitiv. Aceats in mod empatic nu inseamna ca esti de accord cu toata lumea mereu, sau ca tot ceea ce comunici este pozitiv si fericit. Asta inseamna cadoresti sa le oferi celorlalti o ascultare sincera si completa. Tu iti doresti sa te concentrezi pe ceea ce spune cealalta persoana- verbal si nonverbal. Iti doresti nu doar sa lucrezi cu ideile in discutie ci sa procesezi si continutul emotional al conversatiei. Tu lucrezi catre o intelegere reciproca, fara sa uiti vreun minut ca intelegerea nu este acelasi lucru cu aprobarea. Vei fi capabil sa asculti dialogic cand vei putea purta cu tine acest set mental castig/castig (win/win) in fiecare dintre cele trei fraze ale procesului.


Prima faza: concentrarea (Focusing)


Sa te concentrezi inseamna pur si simplu sa iti orientezi atentia catre ceea ce se intampla acum. Nu este un concept complex, insa de multe ori esuam sa facem acest lucru, si fara acesta, nu paote sa apara ascultare pura. Te-ai surprins vreodata intr-o conversatie dand din cap si zambind in timp ce te gandeai la ce sa spui mai departe? Sau uitandu-te prin incapere in timp ce un interlocutor iti vorbeste iar tu incercai sa localizezi in sala urmatorul partener de conversatie? Sau cand blocai in tacere criticile alcuiva cu o aparare elaborata sau cu o justificare pentru actiunile tale? Acestea sunt experiente comune, si toate sunt cazuri in care noi nu ne concentram.
Atitudinea din spatele concentrarii este un angajament fata de ceea ce este “al nostru” mai degraba decat “al meu” sau “al tau”. Uneori noi comunicam de parca am vorbi cu noi insine- ne concentram pe cea ce este “al meu”. Aceasta comunicare monologica se poate intampla “pur si simplu”: noi nu suntem constienti de faptul ca noi discutam propriul subiect doar din punctual nostru de vedere, sau nu suntem constienti de cat de mult timp am vorbit sau de cat de putine intrebari reale am adresat. Alteori suntem prinsi de propriile noastre agende; devenim atat de implicati sau de entuziasmati de proiectele sau de oportunitatil noastre incat pierdem legatura cu cealalta persoana. Alte personae se concentreaza pe “ce este al meu” pur si simplu pentru ca ele cred ca agenda lor este mai importanta decat a oricui altcuiva. Ele cad intr-un pattern (tipar) centrat pe ‘eu” atunci cand incantarea sau sau grija in ceea ce le priveste propriul lor subiect eclipseaza orice altceva. Inconstienta, entuziasm onest sau un simt al superioritatii- toate ne pot ajuta sa ne mentinem comunicarea noastra concentrate pe “al meu”. Singura modalitate pe care noi o cunoastem si prin care putem rezolva aceasta problema este sa ne amanam propria noastra agenda.
Alteori noi ne concentram pe “al tau”. Noi incercam sa patrundem ‘inauntrul” gandurilor celorlalte personae sau sa “ne punem in locul lui”. De obicei acesta este scopul consilierului sau psihoterapistului. El sau ea doreste sa obtina o imagine clara despre psihodinamicile clientilor sau pacientilor astfel incat sa fie condusi catre sanatate. Atunci cand esti in pozitia unui superior, poate as fie de ajutor sa tratezi cealalata persoana ca un complex de date care trebuie sa fie analizate, insa daca vrei sa obtii cel mai mult de la contributia fiecarei persoane la o conversatie, este mai productive sa treci de la concentrarea pe ceea ce este “al tau” catre o concentrare pe ceea ce este “al nostru”.
Dupa cum noi am mai precizat, sa te concentrezi pe ceea ce este al nostru inseamna sa iei parte la comunicarea care are loc intre doi sau mai multi oameni prezenti. O modalitate de a clarifica acest lucru este sa o contrastezi cu conceptual psihologic de empatie. O definitie influenta a empatiei spune ca aceasta persupune ‘experimentarea constiintei ‘din spatele” comunicarii vizibile a celuilalt, insa cu constiinta continua ca acesta constiinta isi are locul si se dezvolta in celalalt.” Asta este ceva diferit de a te concentra pe ce este al nostru. Atuncicand tu te concentrezi pe ceea ce este al nostrum, tu nu privesti ‘in spatele’ indiciilor verbale si nonverbale. Tu nu incerci sa deduci sau sa ghicesti ce stare psihica experimenteaza celalalat. In schimb, tu te concentrezi pe intelesurile pe acre tu si celelalte persoane le co-creati intre voi doi sau toate persoanele implicate. In unele situatii poate fi de ajutor sa asculti empatic, insa ascultarea ‘dialogica” presupune sa te misti de la empatie catre o concentrare pe ceea ce este “al nostru”.
Noi nu intentionam sa facem o diferentiere extrema sau artificiala. “Starile externe” nu pot sa fie separate de starile interne, iar gandurile si sentimentele in mod cert sunt o componenta a intregii comunicari. Insa conteaza enorm daca tu te concentrezi pe aceste stari interne, incercand sa construiesti o parere educata despre provenienta celeilalte persoane ,sau daca tu te concentrezi pe construirea discutiei dintre voi doi. Atunci cand concentrarea ta este “dincolo de” (behind), tu iti irosesti timpul si energia mentala cautand posibile legaturi intre ceea ce vezi si auzi tu si ceea ce persoana cealalata “probabil ca” vrea sa spuna si sa gandeasca. Cu alte cuvinte, tu esti implicat intr-un fel de psihologizare, tratand vorbirea ca un indicator pentru altceva care se afla inauntrul si in care te poti increde mai mult (more reliable), care este mai important sau mai interesant.
Pe de alta parte, atunci cand te concentrezi pe ceea ce este “al nostru”, tu te concentrezi pe comunicare, nu doar pe psihologie. Noi nu vrem sa spunem ca este nevoie sa fii insensibil la sentimentele celeilalte persoane. De fapt, sensibilitatea ta poate sa fie sporita, insa ea este orienta intre mai degraba decat in spatele (behind). Tu te concentrezi pe textul verbal si nonverbal pe care voi doi (sau mai multi) il construiti impreuna. Intr-un anume sens, iei vorba la adevarata sa valoare; tu iei parte la ea si nu teconcentrezi pe ceva ce presupui ca se afla “in spatele” ei. Asta nu inseamna ca tu accepti in mod necrotic tot ceea ce se spune ca fiind ‘nimic altceva decat adevarul gol-golut” (“the whole truth and nothing but the truth”). Sa te concentrezi pe ceea ce este al nostrum te pregateste sa raspunzi sis a intrebi in feluri in care fac textul reciproc cat de demn de incredere si complet posibil.
Exista cel putin patru abiliatti sau comportamentede comunicare ce se aplica la atitudinea concentrarii- pe-al- nostrum. Prima este sa iti indrepti postura: fa-ti corpul atent intorcandu-te astfel incat sa fii cu fata sau aproape sa fii indreptat cu fata catre persoana pe care o asculti, iar daca stai jos, apleaca-te catre partenerultau de conversatie. Este un lucru simplu sa iti indrepti postura si totusi multe studii au subestimat importanta acestui aspect. O carte cu texte pentru autori spune in felul acesta: “ de obicei, cel care intentioneaza sa ajute se apleaca intr-o maniera relaxata catre persoana pe care o ajuta. Relaxarea este importanta pentru ca tensionarea are tendinta sa mute concentrarea de pe persoana ajutata catre cel care ajuta…” A fost demonstrat ca atunci cand cei care asculta isi indrepata corpul in felul acesta (focus their body), oamenii cu care vorbesc ii percep ca fiind mai “calzi” si mai accesibili si se ofera sa dezvaluie mai multe informatii.
O a doua modalitate prin care te poti concentra este sa faci contact vizual natural si adecvat. Noi am discutat importanta contactului vizual in Capitolul 6 si ceea ce am spus acolo in mod evident se aplica si la ascultare. In culturile vestice, cand privesti caelalta persoana in ochi, nu doar ca esti in mod acut constient de ea ci sit e arati disponibil pentru acea persoana. Iata de ce contactul visual adecvat este o parte atat de importanta in concentrare. Studiile despre comportamentele de ascultare nonverbala de obicei identifica contactul visual si aplecarea corpului inainte sau miscarea catre celalalt ca fiind doi dintre cei mai importanti indicatori pentru atractie si contact.
Al treilea si a patra modalitate prin care te poti concentra este sa te misti in raspuns (move responsively) si sa transmiti sunete de raspuns (make responsive sounds). Noi cunoastem persoane care cred despre ei ca asculta cu intie atunci cand stau si se holbeaza la cealalta persoana, complet imobili, si avand pe chio o exprsie neschimbata de om mort. Sunt doua probleme cu acest obicei. Cel mai evident este ca, chiar daca tu crezi ca asculti bine, acest lucru nu este evident pentru cealalata persoana. Daca eu nu vad niste raspunsuri in corpul si pe chipul tau, eu nu sunt convinsa ca esti afectat cu adevarat de cele spuse de mine. Cea de-a doua problema este mult mai subtila; tu nu esti de fapt complet implicat in ceea ce auzi pana cand corpul tau nu incepe sa inregistreze aceasta implicare. Asa ca, chiar daca tu ai putea crede ca esti concentrate atunci cand esti tacut si imobil, tu nu esti atat de concentrate pe cat vei incepe sa fii cand vei incepe sa te misti raspunzator (moving responsively) si vei face sunete de raspuns. (make responsive sounds)
Cand spunem sa te misti in raspuns noi vrem sa spunem sa zambesti, sa dai sau sa iti inclini capul, sa iti misti sprancenele, sa misti din umeri, sa te incrunti si tot asa. Iar cand spunem sa te misti in raspuns ne referim la acele actiuni care ar trebui sa fie aduse ca raspuns, legatura cu, ceea ce spune sau face cealalta persoana. Prin urmare un ascultator efficient nu zambeste si aproba mereu; el aproba sau zambeste atunci cand asta este un raspuns la ceea ce spune sau face cealalta persoana, iar el isi incrunta spancenele sau inclina din cap atunci cand asta este in raspuns.
“Sunete de raspuns” sunt “Mnnmhh…”, “Of”, “Oo…” “Aha..” sau “Asa?”, “Sigur!” “Adevarat?” “Aa” interjectii audibile care ii spun celeilalte persoane ca tu esti conectat la ceea ce el /ea iti spune. Dac ate indoiesti de importanta sunetelor in raspuns, incearca sa fii complet tacut data viitoare cand vorbesti la telefon. Dupa o scurta perioada de timp cealalta persoana te va intreba cevade genul “Mai esti acolo?”. Noi avem nevoie de sunete precum acesta care sa ne reasigure ca ascultatorul nostru chiar ne asculta.
Facem o ultima precizare importanta despre toate acestea si celelalte abilitati despre care vom discuta. Noi nu verm sa prezentam aceste abilitati ca o tehnologie pentru concentrare, o metoda garantata in patru pasi care iti va aduce succesul imediat in concentrare. Ele nu vor functiona daca le vei aplica intepenit sau mechanic; trebuieca tu sa le folosesti cu sensibilitate pentru relatie, context si situatie. Noi le prezentam pentru ca vrem sa trecem dincolo desfaturi generale spre situatii concrete. Noi vrem nu doar sa iti sugeram ca ar trebui sa te concentrezi pe ceea ce este al nostru ci iti aratam si cum sa faci acest lucru.
Si inca un lucru: pe masura ce vei incepe sa aplici aceste abilitati- iar asta se aplica de asemenea la toate abilitatile pe care noi le-am discutat- poate ca te vei simti ciudat sau chiar nebun. Astaeste normal. Face parte din invatarea fiecarei noi indemanari, fie ca este vorba despre schiat, jucat tennis, facut aerobic sau ascultat. Aminteste-ti, cu cat devii mai priceput la intregul process- in acesta situatie ascultarea dialogica- cu atat te vei simti mai putin ciudat. Nu lasa sentimentele tale initiale de discomfort sa devina o scuza pentru a nu practica modalitati specifice de imbunatatire.



Faza a doua: Incurajarea


Ce- a de-a doua faza a ascultarii dialogice urmareste sa “obtina” mai multa conversatie de la cealalta persoana. Atitudinea din spatele acestei faze este ca “mai multa conversatie e de preferat cel mai adesea”. In mod evident, in majoritatea cazurilor acest lucru nu este adevarat; uneori ne dorim ca cealalta persoana sa vorbeasca mai putin. Dar esenta la ascultarea dialogica este sa raspunzi in feluri care incurajeaza constructia textelor de conversatie prin colaborarea oamenilor. Ascultatorul dialogic crede ca intelegerea se dezvolta prin conversatie, nu doar in capul indivizilor. Asa ca, pana la un punct, cu cat este mai multa comunicare verbala si nonverbala din partea ta, cu atat mai bine. Iata pentru ce unul dintre primele mele obiective ca ascultator dialogic este sa te incurajez sa contribui la intelesul pe care il construim impreuna.
Noi propunem 6 modalitati specifice prin care sa incurajam dialogul. Prima este si cea mai directa: ca si ascultator, raspunde cand este potrivit cu “spune mai mult”, “continua”, “ai putea sa imi dai mai multe detalii despre asta?”, sau “spre exemplu?” O situatie in care aceasta tehnica poate sa ajute este in situatia cand cineva face un comentariu care suna ciudat sau incomplet. Cel mai adesea tendinta noastra este sa parafrazam ce a mai fost spus sau alteori actionam bazat pe acele informatii, chiar daca simtim ca nu avem toate datele ca sa actionam astfel. Asta poate duce la sentimente de vinovatie pentru ca poti sa simti ca detii o parte disproportionate a problemei, “astfel incat sa poti clarifica lucrurile”. Poti sa raspunzi la aceste frustrari alegand sa ilo incurajezi pe cel de langa tine sa adauge mai mult la produsul pe care il create impreuna. Totusi, ar fi ridicol sa raspunzi la intrebarea:”cat e ceasul?” cu “Spune mai mult despre asta”. Dar de fiecare data cand auzi o idée noua, un subiect nou, sau atunci cand este atins un aspect important, iti sugeram sa incepi sa aplici ascultarea dialogica, nu incercand sa ghicesti ce vrea sa spuna cealalata persoana, ci rugand aceasta persoana sa iti spuna chiar ea. “ Mai spune”, “continua”, sau alte incurajari similare pot ajuta.
O a doua incurajare concreta se numeste raspunsul in oglinda. “ Oglindirea” presupune sa repeti un cuvant sau o fraza cheie de la interlocutor adresandu-i o intrebare prin voce/fata si prin postura: “Poti repeta?”da, correct, poti sa iei doar un termen, spre exemplu sis a i-l intorci acelei personae printr-o intrebare si cu sprancenele ridicate, iar cealalata persoana va detalia ceea ce tocmai a exprimat. “Sa elaborez?” sigur, ea va oferi un exemplu, sau va reformula ceea ce tocmai a spus in alti termeni, sau va face asemenea effort incat sa clarifice idea pe care o sustine. Exact cum am procedat noi aici.
Un al treilea fel prin care alegi sa faci incurajare este sa adresezi intrebari de clarificare. Adesea, acestea iau forma:”Vrei sa spui ca…?” sau”Cand afirmi ca…vrei sa spui ca…?” Ai putea ruga acea persoana sa clarifice situatia printr-un cuvant sau o fraza, sau ii poti cere sa arate care sunt implicatiile celor spuse. In cadrul unui interviu pentru un job, spre exemplu, intervievatorul ar putea face acest comentariu, spre exemplu “compania noastra este interesata doar in oameni subordonati (assertive)…” iar candidatul ar putea intreba” Cand spuneti subordonati (assertive)…la ce anume va referiti ?” Tonul vocii conteaza foarte mult la intrebarile de clarificare. Aminteste-ti ca intrebarile tale se nasc din incercarea ta de a intelege mai bine, ele nu sunt menite sa forteze cealalta persoana cu solicitarea “defineste-ti termenii!”.
Intrebarile deschise sunt cea de-a patra modalitate prin care incurajam. Intrebarile inchise cer un raspuns da/nu sau un singur cuvant, sau o simpla propozitie. Intrebarile deschise doar identifica un subiect de interes si incurajeaza cealalta persoana sa vorbeasca dwespre acesta. Astfel, “cine este persoana cu care te-am vazut aseara?”
Este o intrebare inchisa iar “Cum mai merge viata ta amoroasa?” este o intrebare mai deschisa. Intrebarile deschise incep adesea cu “Ce crezi despre?...” sau “Ce simti cu privire la…?” in timp ce o versiune inchisa a aceleiasi intrebari ar putea incepe cu”crezi ca…?” , “Iti place acest capitol?” care sunt intrebari inchise; “Care parti ale acestui capitol iti plac cel mai mult?” este mai deschisa. Ambele tipuri de intrebari pot fi utile, dar atunci cand vrei sa incurajezi, foloseste-le pe cele deschise.
O a cincea modalitate perin care poti incuraja, este sa folosesti tacerea atenta (attentive silence). Asa cum am sustinut si pana acum, ideea la ascultarea dialogica este sa colaborezi pentru a incehia intelesuri comune intre cei doi (sau mai multi) , si asta nu se poate intampla daca nu are fiecare oportunitatea de a se exprima. Asa ca, cel putin jumatate din timp, stai focusat si tine gura inchisa. Cel mai adesea, de asta are nevoie o persoana ca sa contribuie si sa contribuie mai mult.
Sugestia noastra finala in privinta incurajarii, este cu ce sa nu faci. Incurajarea, in mod evident, implica adresarea de intrebari. Dar nu orice fel de intrebari; de fapt, exista doua feluri de intrebari pe care ti le sugeram sa le eviti. Primele sunt ceea ce numim “pseudointrebari”. Pseudo inseamna “pretense”, “nereale” sau “false” iar o pseudointrebare (pseudoquestion) este o afirmatie care pretinde a fi o intrebare. “Unde crezi ca mergem?” nu este chiar o intrebare, este o pseudointrebare. Cu alte cuvinte, in realitate este o afirmatie, si spune ceva de genul” intoarce-te aici!” sau “Nu vreau sa ma parasesti”.”Este oare in siguranta sa conduci ata de repede?” este o alta pseudointrebare; aici, afirmatia ascunsa este ceva de genul “sunt speriat” sau “as vrea sa incetinesti”. In capitolul 11 vom discuta cum pseudointrebarile pot cea conflicte in situatiile de conflict; dar idea noastra aici este ca daca le folosesti in efortul tau de a incuraja, pot sa tensioneze discutia. In loc de pseudointrebari, incearca sa adresezi doar intrebari adevarate, solicitari sincere pentru informare sau detaliere.
Atunci cand incerci sa incurajezi, un al doilea tip de intrebari pe care trebuie sa le eviti, sunt cele care incep cu “De ce?”, pentru ca aceste intrebari au tendinta sa ii faca pe oameni defensivi (sa se apere). “De ce ai decis sa il aduci si pe el la acesta intalnire?” “De ce ii dai drumul acum?” “De ce nu m-ai sunat?” “De ce ai decis sa procedezi in felul acesta?” Percepi solicitarile sugerate de aceste intrebari? Problema este ca intrebarile care incep cu “De ce?” pun persoanele carora le sunt adresate in dificultate. Aceste intrebari par sa ceara justificari morale sau de valoare. Si ca rezultat, nu functioneaza ca incurajatori. In locul lor, incearca sa adresezi exact aceeleasi intrebari, dar care sa inceapa cu alte cuvinte. Sper exemplu, incearca : Cum de te-ai decis sa …?” sau “Care este motivul tau pentru care…?” Noi credem ca o sa descoperi ca acestea se potrivesc mai bine.

FAZA A TREIA: SCULPTAREA (SCULPTING)

Faza aceasta a ascultarii dialogice reprezinta chiar esenta pocesului. Eticheta pe care am ales-o pentru a exprima acest proces- sculptarea (sculpting)- vine de la un articol intitulat “ascultarea dialogica; Sculptand intelesuri reciproce( Dialogic Listening: sculpting mutual Meanings”” pe care John l-a scrs cu un prieten student absolvent, Milt Thomas. Dupa cum explica acel articol:
Metafora cu sculptarea ii apartine lui Milt si acesta o foloseste pentru a sugera o imagine concreta si grafica despre ce inseamna as asculti dialogic. Imagineaza-te pe tine stand de o parte a rotii olarului si de partea cealalta partenerul tau de dialog. Pe masura ce lucrati(vorbiti) impreuna, fiecare dinter voi adauga lut la forma de pe roata, si fiecare foloseste degete umede, degete mari, si palmele, pentru a da formaprodusul final. La fel ca si lutul, vorbirea este tangibila si maleabila; se afla acolo pentru a fi auzita, inregistrata, modelata. Daca sunt neclar sau nesigur in privinta a ceea ce gandesc sau am de spus, pot pune ceva acolo sit u ii poti modifica forma , imi poti cere sa mai adaug lut, sau poti pune tu lut de la tine. Felul tau specific in care modelezi, , pe care o poti face doar ca raspuns la modul meu specific de a modela, poate duce intr-o directie pe care eu nu as fi vazut-o niciodata. Lutul pe care il adaugi poate fi o idée la care am reflectat alta data- totusi nu aici sin u sub aceasta forma, - sau poate sa fie complet noua pentru mine. Uneori aceste sesiuni de “co-sculptare” vor fi mai degraba jucause, , cu notiuni generale adaugate pe roata iar rezultatul aratand ca o masa vag conturata. Alteori, forma de baza este bine definita iar noi ne petrecem timpul pe detalii si rafinare. Eforturile noastre, totusi, sunt mai mereu productive si cel mai adesea foarte satisfacatoare. Uneori am senzatia ca discutia noastra ma ajuta sa ma descopar pe mine mai bine decat as fi facut-o de unul singur. Alteori impreuna putem crea ceva ce nici unul dintre noi nu ar fi putut produce separate. Asta pentru ca figura pe care o sculptam nu este a mea ori a ta, ci este a noastra, rezultatul ambelor noastre activitati de modelare.

Prin urmare, atitudinea esentiala din spatele sculptarii este angajamentul la o construire cooperanta si co-modelarea intelesurilor. Pentru a putea intra efectiv in procesul de sculptare, este nevoie sa iti doresti sa te asezi la roata olarului (concentrare), sa adaugi propriul lut la roata si totodata sa incurajezi si cealalta persoana sa adauge lut. Apoi, mai este necesar sa iti doresti sa te murdaresti pe maini, sa participi la procesul comun de a crea impreuna intelesuri.
Exista cinci modalitati prin care poti imbunatati acesta atitudine, cinci abilitati de sculptare eficienta. Prima este cea mai importanta: noi ii spunem parafraza plus. Te rugam, iarta-ne jargonul; termenul “a parafraza” eticheteaza o modalitate onorata si dovedita in timp de ascultare eficienta, si noi am adaugat plus pentru a arata ca am facut o mica dar importanta adaugire. Pentru a incepe cu prima parte, , o parafrazare este o reformulare a sensului sustinut de celalat prin propriile tale cuvinte si urmata de o afirmatie de verificare. Asta inseamna ca sunt 4 parti importante la o parafraza: (1) E o reformulare, nu o intrebare. O parafraza nu incepe prin a intreba, incepe prin a-i reda celuilalt ce tocmai ai auzit de la el prin propriile tale cuvinte. Primele cuvinte pentru o parafraza ar putea fi “Prin urmare crezi ca…” sau :Cu alte cuvinte spui ca…”(2) Este o reformulare a semnificatiei spuselor celuilalt, nu o repetare a cuvintelor celuilalt. Semnificatia include atat idei cat si sentimente si cele mai complete parafraze le include pe amandoua. Uneori continutul sensibil este foarte important iar alteori mai putin. Insa parafraza ta ar trebui sa sugereze cel putin emotia care este inclusa in ceea ce a afirmat cealalta persoana. “Si esti ingrijorata ca…” sau “Se pare ca esti chiar suparata, pentru ca tu crezi ca…” sunt doua exemple prin care reformulezi sentimentele-“ingrijorat” si “suparat”. (3) O parafraza trebuie sa fie formulate cu propriile tale cuvinte. Am spus deja de ce anume atunci cand am vorbit despre reformulare in sectiunea despre asculatrea deliberate. Sa traduci spusele altcuiva prin propriile tale cuvinte arata ca ai reflectat la cele spuse, ca a trecut prin celulele tale nervoase. (4) Dupa reformulare, termini parafraza oferindu-i celeilalte persoane ocazia de a verifica ceea ce ai inteles. Poti face asta foarte simplu- doar facand pauza sau ridicandu-ti sprancenele, sau intreband”E adevarat?” sau “Asa este/” Daca vei parafraza folosind doar acesti patru pasi, eficienta ta de-a asculta se va imbunatati semnificativ.
Dar poti face si mai mult. Poti adauga la parafraza ta propriul tau raspuns la intrebarea: “Si acum ce mai urmeaza?” Acesta este plus-ul nostru: pornesti prin a-ti aminti ca intelesurile pe care tu le dezvolti sunt create intre voi doi iar perspectivele individuale sunt doar o parte din process. Asa ca iti urmaresti prafraza ta de urmarire a perceptiei cu orice iti indica flerul tau ca raspuns la ce a spus interlocutorul tau. Spiritul unei parafrazeplus este ca fiecare perspective individuala este o caramida adaugata la efortul intregii echipe. Si ca exemplu, remarca diferenetle intre cele trei raspunsuri posibile la Rita:

Rita: Imi place sa fiu implicate intr-o relatie “exclusivista”, si angajamentul tau fata de mine este foarte important. Totusi, uneori simt nevoia sa ma mai intalnesc si cu alte personae.
Mike: Vrei sa spui ca desi sunt anumite aspecte din decizia nostra de a nu ne intalni cu alte personae, pe care le apreciezi, esti inca nesigura. Corect?
I: Oh, deci tu vrei ca eu sa stau agatat de tine ca un prost, in timp ce tu o faci pe fata sociabila! Cine vorbea de dublu standard!
Scott: Suna ca si cum tu ai vedea unele avantaje si alte dezavantaje la relatia pe care o avem noi acum. Mie imi place cum este acum, darn u imi place sa stiu ca tu nu esti prea sigura de asta. Poti sa vorbesti mai mult despre nesiguranta ta?

Mike a raspuns la la comentariul rieti cu o parafraza. Asta ne arata ca Mike a ascultat-o pe Rita, darn u mai mult decat atat. Tim a facut o caricature din comentariul Ritei; raspunsul lui este mai mult un editorial decat o parafraza. Scott in schimb, a oferit o parafrazaplus. El si-a explicat interpretarea lui personala a spuselor Ritei, apoi a mutat focus-ul de pe conversatie inapoi “intre” ei doi, inapoi in punctual in care amandoua persoanele pot lucra pe problema. El a facut asta punand lut de la el la roata olarului. Scott a parfrazat dar mai mult, el a si adresat intrebarea” si mai departe ce urmeaza?” ca raspuns la intrebarile si comentariile Ritei. Si a incheiat parafraza plus prin incurajarea mai degraba decat prin simpla verificare a acuratetei acestei parafraze. Cand toate acestea se intampla, atat oparafarza cat si intelegerea continua sa sporeasca intelegerea dintre indivizi si nu din interiorul lor.
O alta modalitate prin care te poti gandi la parafraza plus este ca iti largesti scopul ascultand mai mult decat “fidel” sau “corespunzator”. Daca folosesti parafraza pentru a reda idea exacta siu corespunzatoare, esti multumit sisatisfacut odata ce ti-ai incheiat sarcina si ai reprodus exact “ce a vrut ea sa spuna”. Parafraza ta este un suces daca ea corespunde sincer intentiei celeilalte personae. Iti sugeram sa treci mai departe de corespondenta catre creativitate, dincolo de a reproduce catre co-producere. E acelasi aspect pe care l-am sustinut si mai devreme.
Exercitiu

Aplicatie individuala: Parafraza Plus

Raspunde la fiecare dinter urmatoarele comentarii, intai cu o parafraza si mai apoi cu parafrazaplus.
(Partenerul de intalnire) “nu ma intereseaza ce face asta seara. Nu-mi place cum ma lasi ep mine sa decide mereu in privinta asta.”
(Angajatorul) “Oamenii pe care ii supervizezi pur si simplu nu sunt eficienti pe cat ar trebui. Ei isi pierd timpul, si o prea mare parte din munca lor trebuie sa fie refacuta de alte persone din ecuatie. Va trebui sa detii un control mai mare asupra lor.”
(Prietenul apropiat) “Ti-am spus! nu stiu daca vreau sau nu sa merg! Nu ma pot decide! Ar fi probabil amuzant si mi-ar placea sa petrec mai mult timp cu acesti oameni, doar ca am de lucru si noi vorbim de tot week-end-ul.”
(Angajator)” In ultima luna nu pera ai facut treaba buna pentru noi”.


Deoarece parafrazarea este atat de importanta, urmatoarea nostra sugestie de sculptare este sa inveti sa ceri o parafraza. Oricand esti nemultumit de masura in acre este implicata cealalta persoanasau despre crectitudinea interpretarii ei/lui, poti sa ii ceri acelei personae versiunea a ceea ce tu sustii. Este dificil sa facio asta correct. Adeseori sa soliciti o parafraza suna ca o acuzatie: “Okay, idiotule, de ce nu incerci tu sa spui ceea ce eu tocmai am zis?” Asta cu siguranta nu va ajuta la procesul de co-sculptare. Ideea este sa soliciti o parafraza fara sa fii rugator sau farasa joci” te-am prins!” daca ea/el nu prinde ideea. Metrge daca o formulezi sub aceasta forma: “ Diar ca sa fiu sigur ca mergem in aceeasi directie, de ce nu-mi spui chiar tu ce am convenit noi pana acum?” Sau ai pueta incerca “Nu sunt prea sigur ca am fost clara- mi-ai putea spune ce pricepi tu de la mine?” Ideea este ca , o parafraza poate promova sculptatul fie ca asta vine de la tine sau de la celalat. Si poti ajuta sa se intample asta cerand o parafraza.
Cea de- treia sugestie a nostra pentru cum as faci co-sclptarea, este sa oferi un exemplu. Poti contribui la procesul de sculptare cerandu-i celeilalte personae sa iti raspunda la un exemplu din propria ta experienta care corespunde cu ideile lui. Aminteste-ti ca acesta este un effort de a construe intelesuri impreuna, nu de a muta conversatia de la problemele celeilalte persone catre propriile tale probleme. Asadar, exemplul trebuie sa fie unul care subliniaza idea sa. Mai departe redam o conversatie care ilustreaza ce vrem as spune.

Denzel: Colegiul poate sa fie foarte deprimant.
Art (pyune intrebari de clarificare): Te referi la faptul ca studentii nu au pot face prea mullet alegeri epntru educatia lor?
Denzel(ofera mai multe detalii): Da, in parte. E adevarat ca ni se spune ce cursuri sa urmam, cate ore, si lucruri din astea. Dar ma gandesc la cursuri specifice, si la cum profii si asistentii nostri ne spun ce ar trebui sa stim, c ear trebui sa imi amintesc, cum ar trebui sa scriu lucrari, c ear trebui sa scriu, chiar. Nu-mi vine sac red cat control au. Nu ma pot apuca linistit sa studiez fara sa imi fac griji pentru ce anume am de invatat pentru un test in loc sa invat ce imi place.
Art(da un exemplu): Este un curs la Stiintele Umane, 201, cred- unde iti spun de cate ori ai voie sa lipsesti de la ore si ca trebuie sa scrii lucrari de 3 lucrari de 10 pagini,si ei iti dau subiecte pentru lucrari si cartile pe care trebuie sa le folosesti pentru cercetare. Despre asta incercai sa imi vorbesti?
Denzel: Da, exact. Num erg al acel curs, dar am si eu ceva asemanator”

Aminteste-ti ca nici parafraza plus si nici sa dai un exemplu nu inseamnaca esti de accord cu acea persoana. Aceste raspunsuri de ascultare nu urmaresc nici sa adune dovezi legat de ce spui tu sau cealalta persoana. Ele sunt formulte ca sa ajute procesul de co-sclptare, ca as tea jute sa co-laborezi pentru a construe impreuna intelesuri.
O a patra modaliatwe prin care poti sculpta este sa conduci o metafora. Poti sa dezvolti mai mult text de conversatie pe de o parte utilizand metaforele pe care cealalta persoana le-a folosit ca sa isi exprime ideile, dezvoltandu-ti propriile metafore, sau poti incuraja cealalta persoana sa le dezvolte pe ale tale. Dupa cum am mentionat mai devreme, o metafora este o figura de stil care care leaga doua obiecte sau idei diferite pentru a sublinia o idée:” Iubirea mea este un trandafir rosu, rosu.” “Este mare cat King Kong”, si “Locul acesta este gradina Zoologica ” sunt toate metafore. Prima dintre ele leaga iubireamea si un trandafir ca sa arate ceva. Adouametafora leaga constitutia lui de King Kong iar a treia sugereaza ca Regele si prietenii lui s-ar simti ca la ei acasa, in locul acesta (acasa, la scoal, birou). Metaforele nu apar doar in poezii asu in alta lietratura; ele fac parte din conversatiile noastre zilnice. De fapt, devine tot mai clar ca pana la urma tot limbajul este metaforic. In eticheta nostra pentru aceasta abilitate (run with the metaphor) run este metaforic.
Aceasta abilitate consta din a urmari prin ascultare atat metaforele subtile cat si pe cele evidente si apoi sa le preiei si sa le inserezi in raspunsurile tale. Noi am descoperit ca atunci cand alti oameni aud cum metafora lor se intoarce la ei, ei isi dau seama imediat de felul in care sunt ascultati si apoi ei isi pot dezvolta ideea mai usor in jurul liniilor intinse de metafora. Spre exemplu, inter-un seminar pe care el il preda, , John il asculta pe un inginer cum isi descria partial job-ul care presupunea sa mearga la intalniri regulatoare si comitete municipale pentru a raspunde la intrebari si pentru a adduce argumente pentru proiecte variate de constructii. Partial, Phil a sustinut despre job-ul lui ca este un “joc”.John a incercat sa alerge cu aceasta metafora si a intrebat”Care este numele jocului?” “Sa castigi” a venit raspunsul lui Phil. John a recunoscut ca intrebarea lui fusese ambigua , asa ca a continuat: “Okay, dar ce fel de joc este acesta- este baseball, fotbal, sah sau ce anume mai exact?” “Este fotbal” a replicat Phil. “In ce pozitie joci?” de fundas”. “Si cine este in linia de atac?””Toti oamenii din birou care imi dau informatii pe care sa le duc la intalniri”. “Cine este antrenorul?” “nu avem un antrenor. Asta este problema majora.” Acesta a fost un raspuns important. De fapt, din acel punct mai departe, seminarul s-a putut concentra asupra uneia dintre cele mai mari probleme pe care o avea firma de management.
Mai jos redam un alt exemplu pentru cum poti face conversatie alergand cu metafora:

Chip: Pari mai putin fericita decat atunci cand te-am vazut de dimineata. Ce se intampla?
Ann: Tocmai am iesit de la a doua mea clasa de doua ore de azi sin u-mi vine as cred cat de multe am de facut. Chiar ma simt covarsita.
Chip: covarsita ca si cum nu ai mai putea erspira, covarsita de faptul ca terbuie sa faci ce iti cere toata lumea si nu mai ai timp sa iti urmaresti propriile idei?
Ann: Este mai degraba ca si cum nu mai pot respira. Fiecare professor isi imagineaza ca asta este singura clasa la care merg.

Iarasi, scopul acestui exercitiu de-a alerga cu metafora este sa construim impreuna conversatie pentru a produce un raspuns cat mai complet la problema cu care ne confruntam. In plus, metaforele ele insele reformuleaza sau ofera o noua perspectiva pe subiectul conversatiei tale. Un manager de proiect care se vede pe el ca fundas, va gandi si se va comporta diferit fata de unul care gandeste in termeni de “general”, “ghid” sau “birocrat de nivel ridicat”. Iar stresul muncii care te striveste este diferit fata de presiunea care te”face sa sari ca un purice pe o sita.”Atunci cand asculti, urmareste metaforele si profita de putera lor de a-ti modela si extinde propriile idei.
Cea din urma sugestie de sculptura a noastra necesita o abordare de finite. La efl ac si in cazul cererii unei parafraze si la alergatul cu metafora, poate fi dificil sa procedezi correct. Totusi, poate fi o modalitate eficienta prin care putem creste impreuna intelesuri. Abilitatea consista in a urmari cu blandete inconsistente verbale/nonverbale. Primul pas este sa le remarci; trebuie sa fii destul de sensibil pentru a remarca atunci cand cuvintele unei personae nu se potrivesc cu felul in care ea/el le spune. O incruntatura si un strigat “nu sunt suparat!” este un exemplu evident de inconsistenta intre indicii verbale si nonverbale. In mare parte a timpului, totusi, este mai subtila situatia, ca atunci cand o persoana insista ca nu este suparata pentru ceva anume dar petrece 15 minute discutand doar despre acel lucru. Sau postura, expresiile fetei precum si tonul vocii care insotesc cuvintele unei personae “sigur”, “Nu-mi pasa”, Da-I drumul”, sau “nu are nici o importanta pentru mine” toate arata ca vorbele sunt doar niste masti subtiri pentru nemultumire, preocupare sau sentimente ranite.
Ca si ascultator, tu poti incuraja mutarea dincolo de semnificatiile superficiale, urmarind cu tact inconsistentele verbale/nonverbale ep care le remarci. Noi punem accentual pe cuvantul “tact”. Aceasta abilitate nu ar trebui vazuta ca o permisiune as il tachinezi pe celalat cu un club al psihoanalistilor. In schimb, descried oar inconsistentele pe care le ramarci si incurajeaza celelalte personae sa vorbeasca despre asta. In schimb, doar descrie inconsistentele pe care le remarci si incurajeaza cealalta persoana sa vorbeasca despre ele.
Spre exemplu, un grup de profesionisti cu care noi am lucrat treceau printr-un conflict cauzat de o propunere a noului lor manager. Managerul a decis ca grupul trebuia sa devina mai coeziv, asa ca le ceruse ca vineri sa inchida cu o ora mai devreme sis a petreaca acea ora discutand al un pahar de vin cu branza. Cei mai multi au agreat ideea, insa doi oameni erau refractari. Lor nu le placea sa fie socializati fortat si de asemenea erau nemultumiti de faptul ca doar bauturi alcoolice le erau servite. Ei considerau ca nu era potrivit sa bea la serviciu alcool .In cadrul training-ului lor de ascultare, le-am cerut celor din grup sa discute acest subiect. Ann, managera, s-a intors catre Gene, una dinter aceste doua personae refractare si si a intrbat-o ce crede despre aceste intalniri de vinerea. Gene s-a foit putin in scaun si-a incrucisat bratele in fata , s-a uitat jos in podea si a spus “ Ee, cred ca…e.o idée..destul de buna” Ann a zambit a zis bland” Gene, vorbele tale imi spun un lucru, iar corpul tau imi spune altceva.” Apoi Ann a tacut. Dupa cateva secunde Gene si-a relaxat postura, a zambit si a recunoscut ca lui nu prea ii placea planul. Asta a dat startul la o conversatie prin acre cei doi au redefinit aceste intrunmiri de vinerea, tinand cont si de remarcile lui Gene.
Primul motiv pentru care aceste raspunsuri de ascultare functioneaza este ca multe indicii nonverbale “scurg” message neintentionate sau implicite. Dupa cum arata multi cercetatori nonverbali, o parte din comunicarea nostra nonverbala este sub controlul nostrum, dar mare parte nu este. Astfel, tonul vocii noastre, postura, comportamentul ochilor si chiar expresia noastra faciala adesae scot al suprafata graduri de intelegere care sunt ascunse prin alegerea cuvintelor noastre. Ascultatorii sensibili incearca sa remarce aceste inconsistente si, dupa cum sugeram si noi, le urmaresc cu mult tact.


SUMARUL CAPITOLULUI]


In primul capitol am discutat despre partile de“input”, “primire” sau receptionare din procesul de comunicare prcum si despre partile de output, transmitere sau emitere. Noi am sugerat, de asemenea ca poti muta comunicarea ta catre partea dreapta a continuum-ului impersona-----------interpersonal invatand as primesti sis a oferi mai multe caracteristici umane si mai putine nonumane. Invatati sa faceti acest lucru din primele 3 capitole. In acest capitol ne concentram pe INPUT, receptare, primire, sau, dupa cum sugereaza si capitolul, ascultare activa (responsive listening).
Am inceput prin a discuta despre importanta ascultatului, facand diferenta intre a auzi si am enumerate cateva motive pentru acre adesea nu reusim sa ascultam eficient. Apoi ne-am oprit asupra a doua situatii tipice de ascultare in care se gasesc cei mai multi oameni: as fie participant in audienta unui curs, speech sau program. In aceste situatii este evident dificil sa dezvolti relatii personale, pentru ca apropape nu ai nici un control la ce iti va raspunde speak-erul, personalitatea media sau profesorul.
Totusi, poti face cativa pasi ca sa maximizezi contactul persoana-la-persoana / interpersonal monitorizandu-ti propriile atitudini si modalitatile in acre proceseziceea ce auzi. Discutam aceste etape sub sintagma ascultare deliberata.
Iti sugeram mai intai sa te pregatesti pentru ascultare prin a te pune intr-o postura fizica si psihica corecta. In al doilea rand: asculta persoana: mai degraba decat sa crezi ca ai inteles rapid totul, asteapta sa primesti intregul mesaj inainte de a raspunde. In al treilea rand, organizeaza ceeace auzi identificand ideile cheie, observand linia generala de gandire, remarcand tranzitiile, luand niste notite si incercand chiar as folosesti niste indicii mnemonice. Poti chiar tu sa arati ce ai inteles prin parafrazarea in tacere. Si poti sa legi ceea ce auzi de propriile tale preocupari adresandu-ti reflective intrebarea “Si ce-I cu asta ? (the so what question) si prin urmare identificand cum anume informatiile vorbitorulu/ sau din program se leaga de preocupariile tale. Sugestia noastra finala a fost sa ramai deschis atata vreme cat poti; asta face parte tot din a-ti aminti ca asculti o persoana nu un robot fix, static si unidimensional.
Apoi ne intoarcem la situatiile in care asculti o sotie, un iubit, un prieten sau un coleg la serviciu. Ascultarea dialogica este ceea ce credem noi ca functioneaza cel mai bine in aceste situatii. Acesta este tipul de ascultare care poate promova cel mai efficient contact person-to-person (interpersonal).
Fara sa ai un mental set win-win, este dificil sa asculti dialogic. Nu trebuie sa fii naiv sau sa renunti la ceea ce crezi, dar trebuie sa crezi ca prin cooperare poti sa realizezi mai mult decat un comportament competitive de tipul Homo hominem canes (sau fa-le celorlalti inainte sa iti faca ei tie). Dupa ce descriem tipul mental, noi am identificat 3 faze ale acestui process si am sugerat ca o atitudine cheie sa sublinieze fiecare faza si exista 3 sau 4 abilitati care sa manifeste aceasta atitudine primara.
Prima faza este concentrarea (focusing). Atitudinea din spatele unei concentrari eficiente este un angajament la ceeste al nostru. In loc sa sbliniem propria mea agenda (concentrandu-ne pe ce este al meu) sau concentrandu-ne in primul rand pe ceea ce tine de provenienta ta (focusing on yours), functioneazamai bine sa imi directionez atentia catre sensurile pe acre le construim impreuna. $ modalitati prin care putem face acest lucru este san e indreptam postura sis a ne inclinam catre cealalta postura, facand contact natural si potrivit cu ochii, miscandune in raspuuns, si adresand sunete de raspuns. Doar prin ele insele, aceste metode nu vor garanta concentrarea cea mai buna, dar daca ele sunt manifestari exterioare a atitudinii de angajament in ce este al nostru, te vor ajuta mult sa te concentrezi efectiv.
Incurajarea este cea de-a doua faza. Atitudinea cheie este adesea ca mai multa discutie este de preferat. Cei mai buni ascultatori isi dezvolta modalitati prin care sa isi ajute interlocutorii sa isi dezvolte ideile si acesta este primul obiectiv al incurajarii. Noi am oferit 7 sugestii pentru incurajare, , cinci”cum sa faci” si doua”cum san u faci”. Incearca sa incurajezi direct, cu raspunsuri de genul “mai spune” “continua sa vorbesti” “ai pueta sa imi adi detalii despre asta/” “spre exemplu?” In mod ocazional un raspuns in oglinda va adduce mai multe vorbe interesante. De asemenez, foloseste intrebarile de clarificare si si deschise mai degraba decat intrebarile inchise. Aminteste-ti ca tacerea atenta ii ofera celeilalte personae posibilitatea de a vorbi. Si in general sa eviti pseudointrebarile sau intrebarile care incep cu “De ce?”
Faza a treia este a sculptarii iar noi prin asta intelegem munca prin care incercam sa ceram impreuna intelesuri. Atitudinea cheie este implicita metaforei sculptare; este un angajament pentru a colaborala construirea unor intelesuri si semnificatii impreuna. Noi iti sugeram 5 abilitati prin care sa iti poti realize angajamentul. Primul sic el mai important, il numim parafraza plus. . este o reformulare a intelesurilor celuilalt prin propriile tale cuvinte urmata de raspunsul tau si de o incurajare catre celalat sa continue constrirea de intelesuri impreuna cu tine. A doua este sa ceri o parafraza. Adaugarea unui exemplu este cea de-a treia abilitate pe care noi am dicutst-o sis a alergi cu o metafora este a patra. Sugestia noastra finala era sa urmaresti cu tact inconsistentele verbale si nonverbale.
Ar putea fi de folos sa reflectezi la setul mental win/win si win/lose si atitudinile de baza care insotesc concentrarea, incurajarea, si sculptarea la fel cum sunt cele 4 mari categorii de mancare(precum produsele zilnice carne-pui-peste, cereale-grane si fructe-vegetale). Apoi gandeste-te la abilitatile pe care noi le-am enuumerat(plus aletle pe acre tu le-ai putea aduna) la fel ca selectiile dintr-o cafetarie. Pentru a manca bine (a asculat efficient) ai nevoie de cate ceva din toate grupurile de mancare, darn u trebuie sa manaci toate bucatile din fiecare grup. Asa ca nut e vei misca in mod raspunzator tot timpul, nu vei spune” continua sa vorbesti” dupa fiecare oftat sau nu vei incerca mereu sa parafrazezi plus. De fapt, daca vei raspunde la orice vorba cu oglindire, sa dai mereu exemple, sau vei alerga mereu cu o metafora, oamenii vor crede ca ai inebunit. Sau si mai rau, ei vor sti ca tocmai ai citiot un capitol despre cum as asculti mai efficient. Asa cum am spus si mai devreme, toate acestea sunt doar sugestii, indrumari; noi vrem ca tu sa le aplici cu sensibilitate si cu ceva discretie.
Dar totusi, sa le aplici. O buna ascultare este indispenasbila unei bune comuniacrisi a fost demonstrate in timp faptul ca si un mic training poate creste abilitatile de ascultare.

You may be wondering

1.Cand am o problema cu ascultarea se intampla DE OBICEI PENTRU CA MA GANDESC LA ALTCEVA-CE SA SPUN MAI DEPARTE, CUM AS RASPUNDE LA PUNCTUL DE VEDERE AL VORBITORULUI SAU PENTRU CA ESTE CEVA IN AFARA SUBIECTULUI CARE MA DISTRAGE. Cum opt face sa fiu mai atent?

Pare sa fie o problema cu starea ta mentala si cu concentrarea. Incearca una sau mai mullet dinter aceste sugestii: (1) cand esti foarte distras, nu incerca sa asculti. Spune-I celeilalte persoane ca esti prea preocupat ca sa vorbesti acum, reprogrameaza intalnirea, iregistreaza discursul, sau af orice altceva pentru a te pune intr-o dispozitie mentala mai receptive. (2) daca esti distras doar de idei de genul “Pur si simplu nu am timp” incearca sa te gandesti la timpul pe care ti-l ia ca sa asculti ca fiind o investitie mai degraba decat o cheltuiala. Exact ca si banii dintr-un cont de economii sau din fondurii de investitii, , timpul investit in asculatre iti plateste dividende. Minutele pe care le petreci acum isi vor dubla sau tripla valoarea si ceea ce vei primi la schimb va fi o relatie mai buna la serviciu, mai putina aparare (defensivitate), mai multa intimidate, si/sau sentiomente mai calde si mai cooperante. Acestea fiind primate poti spune ca a meritat investitia. (3) Practica prezenta (presentness). Rezista tentatiei mentale de a evada in “si daca” in privinta viitorului sau “numai daca” in privinta trecutului. Un prieten al lui Martin Buber l-a descries pe acesta ca fiind capabil in mod unic sa fie present pana la prezenta celuilalt si sa il cheme pe celalat in aceeasi prezenta cu el. “. Stabileste-ti asta ca un scop pentru tine insuti: sa muncesti impreuna cu celelalte personae ca sa dezvolti intelegeri impreuna cu ele in acum si aici . Nici trecutul si nici viitorul nu sunt relevante, dar sa asculti oamenii asculta in present. Stai focusat aici. (4) Daca esti ingrijorat ca iti vei pierde ce vrei sa spui sau idea sau daca ii acorzi o prea mare atentie celeilalte personae, incerca sa notezi un cuvant sau doua ca sa iti amintesti ce ai de spus si de asemenea incerca sa intelegi diferenta dintre intelegere si accord. Aminteste-ti de asemenea ca cei mai buni ascultatori sunt cei care ii inteleg cel mai bine pe cei pe care ei incerca sa ii convinga. Daca scopul tau este sa te ridici pentru propriile tale idei, , incearca sa intelegi ca cel mai usor sa faci asta este sa intelegi mai intai cealalta persoana.

2. Cum sunt legate intre ele ascultarea deliberate si ascultarea dialogica? Se exclude ele reciproc?

Acsetea sunt niste abordari categoric diferite, darn u se exclude reciproc un ape alta. Ambele moduri de ascultare sunt feluri prin care maximizam continutukl uman din tranzactia comunicarii. Si ele ar putea lucra impreuna. Spre exemplu, odata ce ai reusit sa ai imaginea completa, poti sa ii adresezi unui professor o intrebare dupa curs si asta poate conduce la acel tip de contact uman pe care ascultarea dialogica il poate promova. Experienta ta din acea conversatie poate influenta modul in care vei asculta urmatoarele prezentari ale profesorului. Asa ca cele doua pot lucra impreuna.

Dar asculatrea deliberate poate sa lucreze mai bine cand reciprocitatea este imposibila, cand nu poti avea cu adevarat o comunicare in doua directii. Si asculatera dialogica functioneaza mai bine in acest context.

3. Spui ca ascultarea deliberate promoveaza contactul uman si totusi pare ca organizarea continuturilor celor transmise de vorbitor il depersonalizeaza. Este asa?

Da, poate fi adevarat. Atunci cand reduce ceea ce auzi sau vezi la un set de propozitii sau concluzii otrganizatedupa categoriile tale, il poti obiectifica sau depersonalize pe vorbitor. Acest set de strategii este un fel de compromise, un efort prin care incearca sa te faca sa intelegi clar ce auzi intr-un context conversational in care da si primeste nu poate avea loc. Tine minte asta. Este unul dintre motivele pentru care punem foarte mult accent pe necesitatea de a avea imaginea generala si amanaera judecatii finale.

4.Majoritatea altor abordari pentru asculatre folosesc expresia “ascultare empatica” pentru ceea ce tu numesti ascultare dialogica. Ei mai vorbesc si despre verificarea perceptiilor in loc de sculptare. De ce nu va rezumati pur si simplu la termenii familiarizati?avem nevoie de toate aceste etichete noi?

Da, cred ca avem nevoie de ele. Atat asculatrea empatica cat si controlul perceptiilor sunt termeni care se potrivesc cu o abordare a asculatrarii care pune accentual pe sa iesi din propriul tau spatiu mental si sa patrunzi in spatial celuilat. Sa accentuezi inseamna sa experimentezi ceea ce simte celalat. Asta este diferita fata de abordarea pe care o propunem noi aici. Sa ne concentram pe ce este al nostru nu inseamna sa empatizezi. Noi nu spunem ca e greu sa incerci sa empatizezi dar credem ca este o modalitate si mai buna , una care se concentreaza pe comnicare, pe ce se intampla intre mine si cealalta persoana, mai degraba decat san e concentram pe psihologie, , ce este in capul sau psyhe al celeilalte personae. Noi nu am explicat problemele practice si conceptuale pe care le avem cu empatia dar daca esti interesata de acest subiect, poti gasi aceste explicatii in lecture sugerate de Stewart, Stewart and Thomas, and Arnett and Nakagawa. Aceste articole include si referinte la cateva studii care sprijina si dezvolta puncte de vedere pe care noi le sustinem.
Verificarea perceptiilor (perception checking) este o alta eticheta despre care noi credem ac pune accentual pe psihologie in detrimental comunicarii. Mai degraba decat sa incerci sa potrivesti perceptiile, credem ca este mai productive sa te concentrezi pe negociere, sculptura, sau construirea de intelesuri si semnificatii impreuna intre ascultator si vorbitor. Aici poate ca suntem noi neclari; poate fi adevarat ca aceasta verificare a perceptiei sa fie exact aceeasi eticheta pentru ceea ce noi numim sculptare. . daca crezi ca asa este, ok; foloseste acel termen. Noi folosim noul termen pentru a pune accent pe faptul ca abordarea nostra este putin diferita fata de cea a majoritatii literature.

EXERCITII--------------------------------------------------------------------------


ACTIVITATE INDIVIDUALA: Raspunsuri alternative

Scrie 4 raspunsuri diferite la urmatoarea afirmatie facuta de un bunic.

Copiii de azi sunt atat de extremi, ca ma sperie. O mare parte a muzicii lor ridica in slavi violenta si ura, drogurile sunt peste tot sin u le pasa deloc despre dezvoltarea morala sau spirituala. Nu stiu ce se va intampla cand ei vor deveni condufcatorii acestei tari.

1. Scrie un raspuns de evaluare rational- negativ.
2. 2. Scrie o parafraza plus.
3. Adreseaza o intrebare de clarificare.
4. Descrie oral sentimentele pe care le-ai avut atunci cand ai auzit aceasta afirmatie.

ACTIVITATE INDIVIDUALA;
Inventariul personal al obiceiurilor de ascultare: Partea 1


Scopul acestui inventar este sa te faca sa iti intelegi mai bine obiceiurile de ascultare; atunci cand ai terminat cu asta ar trebui sa fii capabil sa iti descrii obiceiurile de ascultare si ar trebui sa iti stabilesti o lista de prioritati a obiceiurilor de ascultare, pe care sa ti le imbunatatesti. Acesta este, evident un inventar subiectiv sin u un test obiectiv.

Directii:

Mai intai, citeste aceasta lista si noteaza fiecare obicei pe care il ai acum, chiar si numai daca folosesti acel obicei 13 pana la 1-2 din timp. In al doilea rand, reciteste obiceiurile pe care ti le-ai notat si marcheaza acele obiceiuri ep acre ti se pare ca le aplici cea mai mare parte din timpul de ascultare, probabuil inter 75% si 100%.

1.Ma pregatesc pentru ascultare indreptandu-mi gandirea catre vorbitor si subiectul asteptat si imi dedic timpul ascultarii.
2. Adresez intrebari despre ceea ce tocmai am auzit inainte de a-l lasa pe vorbitor sa inteleaga ce am inteles si ce am auzit.
3. Urmaresc vorbitorul revizuind ceea ce el sau ea a spus, concentrandu-ma pe ce are de spus vorbitorul si anticipand ceea ce acesta va afirma.
4. Analizez ceea ce aud si incerc sa interpretez pentru a avea intelegerea corecta inainte sa ii dau vorbitorului de stire cu ce am auzit si ce am inteles.
5. Ma uit la fata vorbitorului, ochi, postura corpului si miscarea sa si ii ascult vocea sau alte indicii.
6. Ma gandesc la alte subiecte sau preocupari in timp ce ascult.
7. Ascult in egala masura ceea ce se spune si ceea ce nu se spune.
8. Imi slabeste atentia catre vorbitor, mai ales daca sunt grabit sau daca cred ca stiu ce are de gand sa spuna.
9. Arat intr-o maniera fizica ca ascult si incerc sa il fac pe vorbitor sa se simta lejer.
10. Ascult mai degraba faptele si detalii mai mult decat ascult pentru idei si motive.
11. Sunt constient de indiciile faciale, vocale si corporale pe care le foloasesc atunci cand ascult.
12. Evaluez si judec intelepciunea si acuratetea a ceea ce am auzit inainte de a-mi verifica interpretarile impreuna cu vorbitorul.
13. Evit as simpatizez cu vorbitorul sis a fac comentarii de genul “ Stiu ce vrei sa spui, mi s-a intamplat si mie” si apoi sa imi spun propria poveste, inainte ca vorbitorul sa afle ce am auzit si inteles.
14. Ma gasesc in situatia in care presupun ca stui ce va urma sa spuna vorbitorul inainet ca acesta sat ermine de vorbit.
15. Accept sentimentele emotionale ale vorbitorului.
16. Gasesc argumente pentru a combate vorbitorul astfel incat sa raspund imediat ce acesta termina.
17. Folosesc raspunsuri echo sau in oglinda pentru a-I transmite inapoi vorbitorului fraze si cuvinte specifice pe care el le foloseste si care trebuei clarificate.
18. ma simt inconfortabil cu sentimentele vorbitorului si de obicei le resping.
19. Parafrazez sau sumarizez ce am auzit inainte de a oferi punctual meu de vedere.
20. Pot fi usor distrs de zgomot sau de maniera de livrare a vorbitorului.

Acum ai un inventar al obiceiurilor tale de ascultare eficiente (toate acele obiceiuri cu numere impare pe care le-ai notat), obiceiurile tale ineficiente( cu numere pare), cele mai eficiente obiceiuri de asculatre(cele marcate de doua ori cu numere impare) si cele mai ineficiente obiceiuri de ascultare( numere pare marcate de doua ori).


Activitate individuala: Propriul inventar al obiceiurilor de ascultare: Partea a doua

Acum ca ai obtinut un inventar cu obiceiurile tale de asculatre cele mai eficiente si cele mai ineficiente, poti incerca sa stabilesti o prioritate cu ce obiceiuri sa imbunatatesti sip e acre obiceiuri as le opresti.

1. Listeaza in ordinea importantei ce ti-ar placea sa te opresti sa faci in timp ce asculti. Pentru a afla asta, gandeste-te la numerele pare pe care le-ai marcat de doua ori si apoi, folosindu-ti propria judecata pentru a identifica care dintre aceste obiceiuri ineficiente iti cauzeaza cea mai mare dificulatte si aranjeaza-le in propria ierahie pentru a decide de care scapi primul. Daca nu ai 3 numere pare marcate de doua ori mergi la acele obiceiuri cu numere pare marcate doar o data si iarasi, prin prisma propriei tale judecati selecteaza una sau doua care iti cauzeaza dificultati considerabile.
2. 2. In continuare, listeaza in ordinea importantei care sunt cele 3 obiceiuri pe care vei incerca sa le dobandesti sau, daca le detii acum, ce deprinderi vei incerca sa folosesti mai des. Pentru a determina aceste obiceiuri, gandeste-te la numerele impare pe care nu le-ai marcat. Apeleaza iar la judecata ta personala cu privire la ce obiceiuri vor trebui imbunatatite sau folosite mai des.

Dup ace ai aflat mai multe despre deprinderile de asculatre si modalitati prin acre sa iti imbunatatesti ascultarea, ai putea gasi utila o revizuire a prioritatilor sis a creezi noi liste cu ce sa opresti si ce sa imbunatatesti.

Aplicatie de grup: Non Ascultarea

De multe ori nu suntem constienti de felurile variate in care nu ascultam. Acest exercitiu din doua parti va va ajuta sa deveniti constient de cateva obiceiuri zilnice de non ascultare.

Incepe prin a compune o lista cu 3 lucruri:
1. Un subiect actual care este important pentru mine.
2. Treaba personala neterminata(spre exemplu, un proiect incomplete sau lucrare, o problema intr-o relatie importanta, o problema in curs la serviciu)
3. O problema de comunicare personala sau ceva ce consideri ca o lipsa in personalitatea ta.

Activitatea 1

Formeaza grupuri mici. Fiecare membru petrece doua sau teri minute discutand cu ceilalti subiectul current pe care l-a gasit important(#1).
Pe masura ce fiecare persoana ia cuvantul, totusi, ascultatorii trebuie sa se gandeasca la treaba lor personala neterminata (#2 de sus).

ASCULTATORII:

Concentreaza-te asupra modului in care planuiesti sa iti termini treaba neterminata. Nu fi nepoliticos cu vorbitorul. Poarta-te ca si cum ai asculta; dincand in cand raspunde-I politicos vorbitorului, dar tine-ti mintea la propriul tau subiect.

DISCUTIA:

Dup ace fiecare persoana a avut ocazia de a vorbi, discutati despre cum v-ati simtit in timpul activitati.. A semanat asta cu viata reala? Cum a fost vorbitorul? Cum a fost sa fii ascultatorul? Cum a afectat comportamentul ascultatorului ceea ce ai spus tu ca vorbitor? Cat de des crezi ca are loc acest tip de ascultare?
Activitatea II
Formeaza iarasi grupuri; ai 5 minute ca sa duci la bun sfarsit aceasta activitate. . Alege o persoana care sa vorbeasca. Aceasta persoana ar trebui sa isi discute propria problema de personalitate sau de comunicare. (#3 de sus)

VORBITORUL
Incearca sa fii deschis si sincer in ceea ce priveste sentimentele tale. Imagineaza-ti ca este foarte important pentru tine sa iti discuti problema si trebuie sa depui efort pentru a tine atentia concentarata asupra problemei tale. Nu-ti parasi rolul de vorbitor daca poate fi de folos.

ASCULTATORII:
Regual pentru voi este sa va supuneti regulile de conversatie; san u fiti prea nepoliticosi, dar incercati sa aduceti conversatia in jurul propriului vostru subiect. Daca ajungeti sa fiti vorbitor incearca san u lasi pe altcineva sa preia discutia.
Dupa 5 minute de discutat exercitiul, raspundeti la aceleasi 5 intrebari pe care le-ati discutat dupa activiattea 1.
In mod evident, aceste activitati nu modeleaza ceea ce noi am putea denumi comuniacre interpersonala de calitate. Discutati, la ora de curs, care sunt cauzele si/sau sursele pentru acest tip de comportament. In alte cuvinte, de ce o facem? Apoi discutati ce poate fi facut pentru a transforma situatii similare de viata in comunicare interpersonala mai de ciliate. Ce ai putea facwe, intr-o situatie similara, daca ai fi vorbitorul? Dar ascultatorul?


Aplicatie de grup: Distorsionarea mesajului

Sase voluntari ar trebui sa iasa din incapere sis a intre apoi unul cate unul. O poveste scurta, oferita de instructor, va fi citita catre primul instructor care intra in ancapere. Acea persoana va repeat ce isi aminteste catre urmatoarea persoana care intra in camera pana cand toti cei sase au intrat au auzit si au repetat povestea. Odata ce ultima persoana a repetat povestea, citeste tare povestea originala.

Ascultatorii:

Ascultati atenti. Sa nu aveti reactii vizibile la ceea ce auziti. Dup ace toate persoanele vor fi aduse in incapere, puneti pe cineva sa citeasca ce urmeaza: Veti auzi o poveste. O veti auzi o singura data asa ca ascultati foarte atenti. Nu puteti adresa intrebari odata ce povestea incepe. Atunci cand povestea se termina, o vei repeat la urmatoarea persoana de afara. Intelegeti instructiunile?

Povestea

Louice, Bill si Janice lucreaza impreuna intr-un restaurant. Janice supervizeaza schimburile de pranz si cina iar Louise si Bill sunt ospatari. Toti trei lucreaza impreuna la acest restaurantde trei ani.
La inceputul serii de vineri Janice Janice ii avertizeaza pe toti ospatarii ca patronul restaurantului va cina la ei. In tercut, proprietarul facuse rar vizite surpriza. Toti angajatii sunt decisi sa ii ofere patronului cele maibune servicii; totusi, deoarece ei nu l-au mai vazut nicioadta pe proprietar si pentru ca mai stiu cat de mult se aglomereaza uneori managera lor, Bill si Janice isi fac griji ca nu il vor recunoaste pe big boss.
In toiul cinelor, Louise vede un cuplu pe care il suspecteazaa fi seful si sotia sa, darn u are ocazia sa verifice acest lucru cu Janice. Bill trebuie sa o roage pe Janicesa il ajute cu o masa cu sase cine pretentioase si astfel ea isi neglijeaza masa speciala. Cuplul porneste o discutie cu cei de langa ei, acre se dovedesxc de fapt a fi adevaratii proprietari.
Va puteti imagina ce se intampla atunci. Janice este criticata pentru management inefficient, Bill trebuie sa accepte sa primeasca training pe cum as gestioneze grupuri mai mari, iar Louise este aproape concedita pentru ac isi neglijeaza clientii, in ciuda insistentelor ei ca doar incerca s ail ajute pe Bill.

Discutie

Ce s-a intamplat cu povestea? Ce a fost adaugat? Ce s-a pierdut? Cum ar fi schimbat povestea daca ascultatorii ar fi putut adresa intrebari? Chiar daca este un fel de joc, in ce feluri se aseamana cu viata reala? Poti aplica ceea ce tocmai ai invatat la propriile tale abilitati de comunicare?


Aplicatie de grup: Parafrazarea

Pentru a incheia acest exercitiu, trebuie sa faci parte dintr-o diada. Instructorul tau te va va aseza impreuna cu alt coleg de clasa cu care nu esti de acord in privinta unui subiect care este important pentru voi amandoi. Ti se va cere sa completezi un chestionar sau sa iti arati pozitia ta in privinta unui subiect sensibil (spre exemplu, pedeapsa capitala, rugaciunile in scoli, legalitatea avorturilor) astfel incat diada sa asigure contrastul necesitrat de acest exercitiu.
O persoana incepe ca speakerul desemnat, celalalt ca ascultator.Vorbitorul incepe prin a-si exprima in doua minute propriile idei si argumentand care are sau nu dreptate.
Ascultatorul nu vorbeste in timp ce vorbitorul incepe sa isi exprime subiectul, dar ar trebui sa participe sis a confirme nonverbal. Odata ce vorbitorul a terminat cu afirmatia initiala, ascultatorul ar trebui sa practice urmatoarele abilitati, in ordinea in care sunt prezentate mai jos:


1. Reformuleaza ceea ce auzi cu propriile tale cuvinte.
2. Cere-i celeilalte persoane sa confirme- a reusit parafraza ta sa surprinda ceea ce incerca sa iti comunice cealalta persoana?
3. Cere-i vorbitorului explicatii sau ilustratii ca o modalitate de a explica in situatii dificile.
4. 4. Daca este potrivit, cere definitia unui termen sau cere
5. 5. “Ce vrei sa spui atunci cand il folosesti?”
6. Raspunde la sentimentele continute si la indiciile nonverbale observate precum si la mesajele verbale.
7. Creeaza o metafora despre care tu crezi ca surprinde esenta punctului de vedere al vorbitorului pe acest subiect. Nu-ti afirma inca propria ta opinie asupra subiectului.
8. Cere-i confirmarea celeilalte persoane- captureaza metafora ta esenta a ceea ce el incerca sa afirme? Cere-i vorbitorului sa mai construiasca in jurul acelei metafore, sa adauge la ea ca o modalitate de a-si clarifica propria pozitie.

Odata ce ai practicat toateaceste abilitati, schimba rolurile si repeta procesul.
Cum este aceasta situatie diferita fata de situatiile de comunicare zilnice? In ce fel sunt asemanatoare? Ai fost frustrat, la fel ca si ascultatorul, de faptul ca nu ti-ai putut exprima opinia imediat? Ai aflat ca, in calitate de vorbitor, te-ai simtit mai putin defensiv pe masura ce ai inceput sa iti exprimi parerea? De ce sau de ce nu? Cat de mult parafrazezi in intalnirile de zi cu zi pe care le ai tu cu alti oameni? In care dintre situatii te vezi parafrazand mai mult si daca te simti comfortabil in aceasta situatie?

REDAT DIN CARTEA tOGETHER- cOMMUNICATING INTERPERSONALLY

Comentarii

1

de pbsmkrxka

2012-07-03 05:20

la aprobare


Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile

 
Termeni si Conditii de Utilizare