COMUNICARE

comunicare

Video cum treci de pe analogic pe dialogic
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de cretusimona in 2012-01-15 13:14
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=j-DxDnK6tMA


Zilele trecute ii explicam lui alin despre comunicarea personala.

cartea Together inceope cu o invitatie catre cititor la a-si descrie situatiile de comunicre pe parcursul unei zile.

Si zice autorul. Am mers la Burger King si am stat la coada, apoi la benzinarie si am stat la coada si casierul ne spune acelasi text la toti (. Apoi am mers la o prezentare publica, apoi la serviciu la pranz am discutat cu un prieten, apoi am avut o sedinta cu cei din conducerea firmei; apoi am ajuns acasa la sotie, etc.

So, ca instrument de comunicare, autorii
ne propun scala comunicarii- instrument "inventat de " Martin Buber
un renumit filozof al comunicarii.

martin buber spune despre calitatea comunicarii noastre
ca poate varia pe continuum-ul de mai jos:

IMPERSONAL----------------------------------------PERSONAL
(NONHUMAN/ANALOGIC--------------------------INTERPERSONAL/DIALOGIC)


Si, ar fi bine sa puteti face exercitiul de mai sus,sa va ganditi la situatiile de comunicare
pe parcursul unei zile obisnuite.

Apoi, sa va ganditi in ce situatii ati fost tratat mai "personal"
si in ce situatii v-ati simtit de parca erati tartati ca niste "animale in turma"

Situatiile in care ati stat la coada sunt exemple de comunicare mai impersonala (fiecare client primeste acelasi mesaj)
si in general asa sunt situatiile in care mesajele sunt business-oriented
si aceste situatii le puteti plasa pe scala IMPERSONA----PERSONAL
mai degraba spre partea stanga.

Este nevoie sa intelegeti ca este "appropriate" pentru context acest tip de comunicare impersonala.
Nimeni nu vrea sa stea la coada asteptand ca vanzatorul Burger King sa poarte o discutie personala cu fiecare client.


Totusi, am primit un filmuletz grozav despre un baiat care face acest lucru.
Job-ul lui este sa valideze niste tichete de parcare
si el poarta dicutii "personale" cu clientii.
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=j-DxDnK6tMA


Filmuletzul este exemplul cel mai clar desper o trEcere de la ANALOGIC-pe DIALOGIC

Baiatul de la validari, o ajuta pe fata de care el se indragosteste sa se deschida.

Si un indiciu foarte clar despre calitatea comunicarii este acest zambet,
Insa a te deschide inseamna mult mai mult decat atat.

Idee, retineti la ce spune fata, ca mama ei s-a imbolnavit sin u a putut sa mai zambeasca
Iar ea nu a avutde la cine sa invete.

Deci, cum va spuneam, este un comportament pe acre il invatam in copilarie/adolescenta de la parinti/ cei care ne cresc.

Daca calitatea comunicarii la parinti/modelele noastre este spre impersonal
atunci copiii vor dezvolta un comportament asemanator.

Cam la fel cum baiatul de la validari incearca sa o ajute pe fata sa se deschida
Cam la fel incerc si eu cu Alin.

Doar ca, va spun sincer, eu am mai putin success.

Pur si simplu, unii oameni nu vor sa se schimbe.

Si de aceea am ajuns sa imi folosesc cunostintele pe care le am
Pentru a crea o campanie de comunicare pe acest subiect.

Ca si in alte cazuri, Alin o sa fie ultimul se schimba.

Si ca sa revin la scala comunicarii, autorii cartii Together
ne propun 5 caracteristici pe care trebuie sa le urmarim
ca sa ne putem masura calitatea comunicarii.



IMPERSONAL---------------------------------PERSONAL
interschimbabil-----------------------------unique
masurabil------------------------------------nemasurabil
doar reactioneaza--------------------------face alegeri
nu gandeste (unreflective)--------------gandeste 9reflective)
not addressable----------------------------addressable


Mai jos gasiti un citat din cartea Together
Prin urmare, acesta este modul in care ar trebui sa definim “comunicarea interpersonala”. Noi folosim termenul “interpersonal” ca sa etichetam modul, tipul sau calitatea comunicarii care apare atunci cand oamenii implicate vorbesc si asculta in feluri care maximizeaza umanitatea lor proprie si pe a celorlalti. Acest tip de comunicare este cel mai usor de promovat cand sunteti doar doi de tu si cand deja va cunoasteti si aveti incredere unul in celalalt. Insa ea poate sa apara devreme in niste relatii- chiar de la prima intalnire - si dupa cum am mentionat deja, poate sa apra si la telefon, in intalniri de grup, si chiar in discursuri publice sau in situatii de prezentari. Prezenta sau absenta ei nu este determinata de cat de multi oameni sunt prezenti sau unde se afla ei ci de dorinta si abilitatea fiecarui om de a alege atitudi si comportamente “umane” sau “nonumane”.

De asemeena, pentru cei care doresc sa intre in detalii in ceea ce priveste comunicarea inetrpersonala, voi reda continutul capitolului 1 din together

CAPTITOLUL 1


CONTACTUL IMPERSONAL SI CEL PERSONAL

Descrierea capitolului

Contactul interpersonal si cel personal
tratandu-i pe ceilalti ca persoane
fiind unici, nemasurabili, reflectivi, alegatori, si adresabili

Functia comunicarii de construire a persoanei

O supozitie de baza: calitatea vietii tale este direct legata de calitatea comunicarii.
A doua presupozitie: Miscarea naturala in lumea omeneasca este spre relatie, nu spre divizie.

Planul cartii


Obiectivele capitolului


Dupa ce veti citi acest capitol, va trebui sa puteti:

l distinge intre comunicarea personala si cea interpersonala;
l descrie cum tu si ceilalti oameni sunteti unici
l identifica cateva parti nemasurabile ale persoanelor
l explica cateva feluri in care oamenii fac alegeri
l descrie ce inseanmna sa spui ca oamenii gandesc
l discuta modul in care oamenii sunt adresabili
l defini comunicarea interpersonala
l distinge intre functia instrumentala, expresiva si uman constructiva a comunicarii umane
Explicati modul in care calitatea vietii este legata de calitatea comunicarii
Descrieti continutul si scopul celorlalte capitole ramase din aceasta carte.


INTRODUCERE


Faptul ca citesti acest paragraf arata ca ai decis sa te ocupi de comunicarea interpersonala. Puteai sa faci multe alte alegeri. Te puteai decide sa studiezi vorbirea publica, drama sau comunicarea organizationala. Sau te puteai gandi la matematica, filosofie, contabilitate, inginerie sau religie- de fapt, ai putea sa faci si unele dintre aceste lucruri, de asemenea. Si totusi, ce este cu aceasta “comunicare interpersonala”? Ce inseamna sa studiezi acest subiect?
Se refera doar la comunicarea intre doua persoane?Sau este vorba despre comunicarea “fata in fata”? Si daca sunt 4 sau 5 oameni fata in fata; este aceea comunicare interpersonala sau este discutie de grup? Si cazul in care doi oameni care discuta la telefon? Sau sunt intr-o intalnire de afaceri? Este comunicarea “interpersonala” mereu prieetnoasa si incurajatoare 9supportive0? Sau cu rol terapeut? Se intampla doar in cadrul familiilor sau in grupuri de viata, sau poate comunicarea interpersonala sa apara la serviciu sau in clasa? Pe scurt, la ce iti foloseset sa studiezi cartea aceasta?
Noi credem ca comunicarea interpersonala este mai mult decat oricare dintre lucrurile pe care le-am mentionat pana acum. Aceasta carte se concentreaza pe un tip de comunicare care poate sa apara intr-o varietate de situatii, incluzand familiile, intre prieteni, la telefon, in situatii de afaceri si in clasa. Ea poate as apara de asemeena in intalniri de grup sip e parcursul unor prezentari sau discursuri publice. Cand are loc, oamenii implicati fac mai mult decat sa isi exprime ideile si sentimentele sau sa indeplineasca niste sarcini. Ei isi construiesc personalitatile.
“construirea personalitatii” (person building) ? La telefon si in discursuri publice? In situatii de afaceri? Si in familie? In vreme ce raspunsurile la toate acestea este da, mergem putin prea departe cu privire la identitatile noastre. Haideti sa dam putin inapoi sis a pornim dintr-un punct mai apropiat de inceput astfel incat sa clarificam despre ce este vorba in aceasta carte si de ce merita comunicarea interpersonala sa fie studiata. Noi vom face si o tercere in revista a cartii astfel incat sa va faceti o idée despre ce urmeaza.


CONTACTUL IMPERSONAL SI INTERPERSONAL



Opreste-te un minut si incearca sa iti amintesti niste experiente personale din ziua ta tipica de comunicare. Cand te trezesti de dimineata poate ca dai drumul la televizor la show-ul Today (Astazi) sau poate pornesti radioul pe postul preferat. Poate ca te certi cu sotia ta in ceea ce priveste copiii sau cu colega in privinta pastei de dinti, sau poate vorbesti despre o petrecere care se apropie sau despre planurile tale pentru week-end. Micul dejun s-ar putea sa te gaseasca int-o cafenea sau intr-un restaurant fast-food cu treizeci sau patruzeci de straini care asteapta la rand, balansandu-ti tava de plastic si zambind in semn de apreciere sau plictiseala la acsiera si la mancarea ce sta sa apara. Mai tarziu dupa- amiaza tu ai putea sa vizitezi o statie de gaz sau o banca unde faci un contact sumar cu vanzatorul. Dupa pranz ai putea purta o conversatie cu o persoana care iti este apropiata sau o discutei scurta cu o persoana nou cunoscuta. De asemenea ai putea asculta un vorbitor la o intalnire sau tu insuti ai putea face o prezentare. Face parte din job-ul tau sa iei parte la o intrunire sis a ajungeti la o decizie importanta. Dupaamiaza ai putea sa participi la un joc de handball sau de baseball ori sa participi la orele de aerobic. In timpul unor diferite momente ale zilei ai putea sa iti iei o pauza ca sa vorbesti cu un prieten apropiat, sau, in timp ce te indrepti (in masina sau pe jos) catre o intalnire, , ai putea sa mentii o tacere confortabila, gandindu-te la evenimentele de pe parcursul zilei.
Atunci cand te afli in restaurantul aglomerat, la benzinarie sau la banca, te-ai putea simti mai degraba ca un animal intr-o turma mai degraba decat un om. Casierul sau vorbitorul te salute cu un zambet care pare sa fie valabil pentru toata lumea. , fiecare afirmatie este programata de treaba pe care tu o faci, si intalniera se termina cu un mechanic “Sa aveti o zi frumoasa!” conversatiile cu oamenii care iti sunt apropiati sunt exact opusul. Voi doi vaconcentrati cu atentie unul asupra celuilalt si amandoi simtiti ce inseamna sa fii tratat ca fiind o persoana unica si interesanta. Ai putea sa ai parte de o experienta pozitiva asemanatoare si in timpul intalnirii comitetului sau chiar atunci cand asculti prezentarea. Consiliul director poate sa fie dedicat muncii pe care o face grupul si toate persoanele pot sa fie sincer interesate de toate ideile complete si grozave ale celor participanti. Sau pe parcursul conversatiei, vorbitorul ar putea de fapt sa converseze cu tine si cu ceilalti membri ai audientei, vorbind despre propria lui experienta in acel subiect si incurajand ascultatorul sa raspunda la ideile prezentate in discutie.
O modalitate prin care poti caracteriza diferitele evenimente care iti alcatuiesc ziua de comunicare este sa le plasezi pe un continuum sau pe o scala care porneste de la Impersonal pe de o parte si ajunge la interpersonal pe partea cealalta. Continuum-ul arata in felul acesta:

TIPURI DE COMUNICARE


Impersonal--------------------------------------------------------------Interpersonal


Comunicarea ta la banca si la restaurant se potriveste undeva in partea stanga a continuum-ului. Chiar daca este evident ca fiintele umane sunt implicate, cu totii functionati ca parti interschimbabile ale unui automobil sau ca un magnetofon (videotape recorder). Asta nu este neaparat ceva rau. Pentru un anume motiv, este efficient. Nimeni nu vrea sa astepte la coada in timp de casiera de la burger King poarta o discutie personala cu fiecare casier in parte. Este de asemenea si adecvat. Nun e apropiem de angajati la banci, casiere, vanzatoare de tichete, sau ospatari de la restaurante asteptandu-ne sau incercand sa purtam o conversatie profunda.
O parte din celelelate experiente de comuniacre ale tale intra in partea dreapta a continuum-ului. In timpul unei sedinte de consiliu sau la orele de aerobic, ai putea sa intri in contact cu o alta persoana si vei dori sa o percepi ca o fiinta unica, si poate ca ea te vat rata in acelasi fel. Acelasi lucru se poate intampla si in conversatia cu colegul tau de camera, cu sotia sau cu prieteni aprpriati. Chiar daca nu esti de accord cu cineva sau daca va adersati intrebari, tu stii ca calitatea contactului tau este la fel ca atunci cand nu esti de accord sau cand ii adresezi intrebari angajatului delabanca.
Intreaga ta viata comunicationala nu poate sa fie impachetata in cutii perfecte; de aceea noi folosim o scala care se misca. La un moment dat poti as te porti cu cineva personal si in urmatorul moment poti deveni impersonal. Insa ceea ce devine important este modelul (pattern)de comunicare, iar impersonal si interpersonal descrie o dimensiune importanta pentru toate contactele noastre. De fapt, noi suntem convinsi ca cea mai buna modalitate ca sa putem intelege ce anume face comunicarea umana sa aiba calitatea de comunicare interpersonala este sa recunoastem diferentele generale dintre aceste doua modalitati princare putem relationa cu ceilalti.
De asemenea noi am descoperit ca cea mai buna modalitate de a intelege aceasta scala cre se misca este san e concentram pe cele doua extreme. Daca te gandesti la ce anume fce distinctia intre “impersonal” (nonhuman- inuman) de personal (uman-human), poti incepe sa vezi clar ce inseamna sa comunici impersonal si interpersonal.



UNICITATEA


Exista cinci caracteristici care fac diferenta intre oameni si alte fiinte sau lucruri. Prima este unicitatea sau neinterschimbarea (noninterchangeability). Un obiect poate sa fie identic cu alt obiect; doua sau mai multe lucruri pot sa fie identice in marime, forma, lungime, adancime, functie si asa mai departe. Pe masura ce tehnicile de observatie electronica se imbunatatesc, noi suntem capabili, spre exemplu, as spunem care sunt diferentele intre atomii de mercur si o molecula de apa cu alta. Insa pentru taote scopurile practice, ele sunt identice una cu alta. Si chiar daca exista mici diferente, doua sau mai multe obiecte pot fi usor schimbate intre ele pentru ca indeplinesc functii identice. Orice cauciuc de H78*15 se va potrivi la rotile acestei masini. Oricare baterii de dimensiunea AA vor intra in acest radio portabil. Noi recunoastem ca anumite tipuri de baterii tin mai mult decat altele,insa o duzina de baterii din acelasi tip ar putea fi atat de asemanatoare incat indiferet care ar fi setul pe care il folosesti, raiocasetofonul tau va suna la fel si va functiona tot ata de mult.
Insa oamenii nu sunt in felul acesta. Desi putem fi tratati ca si cum am fi parti interschimbabile, de fapt fiecare dintre noi este unic in cateva feluri. Gary (unul dintre autori) isi aminteste ca l-a auzit pe un genetician spunand ca fiind data complexitatea genelor umane si a cromozomilor, probabilitatea ca doua persoane in afara de gemeni identici sa aiba acelasi material genetic este egal cu 10 la puterea zece mii. Asta inseamna ca sunt mai putine sanse decat una la un bilion de trilion!
Insa chiar daca doua persoane ar avea acelasi material biologic, fiecare ar fi unic pentru ca fiecare ar experimenta viata in mod diferit. Spre exemplu, aminteste-ti de doi gemeni pe care i-ai cunoscut. Amandoi par sa vada acelasi film la acelasi teatru in aceeasiseara si in acelasi timp, stand unul langa celalalt. Amandoi ar putea pleca de la cinema spunand acelasi lucru despre film: “Mi-a placut acest film!”. La un nivel superficial, cineva ar putea sa sugereze ca cei doi sunt interschimbabili in aceasta situatie. Insa discutii in plus vor demonstra ca aceasta afirmatie nu este adevarata. Le-a placut filmul gemenilor din acelasi motiv? Va avea filmul acelasi effect asupra amandurora? Isi amintesc ei aceleasi experiente pe masura ce interpreteaza filmul? Va avea oare filmul acelasi effect asupra amandurora? Isi vor aminti ambii aceleasi lucruri despre film?Isi vor aminti oare cei doi aceleasi aspecte din film? Le vor recomanda amandoi gemenii filmul prietenilor? Daca le-ai pune gemenilor aceste intrebari, ai primi raspunsuri diferite si probabil ca vei descoperi ceea ce stiai dinainte sa incepi procesul: fiecare om este unic. Exista doar un tu.
“Bune” probabil ca spui tu, cauciucurile si bateriile ar putea sa fie interschimbabile si oamenii ar putea sa fie unici, insa doar “unicitatea” singura nu poate face ceva “uman”. Fiecare catel, cal, pisica este unica si la fel sunt multe alte finite care exista (living beings). Acesasta este o remarca buna. Desi zoologistii si veterinarii ar putea adduce argumente ca animalele nu sunt unice, pentru John)celalalt autor) pare evident ca pisica lui, Petsy este diferita de oricare alta pisica pe care a intalnit-o vreodata. Asa ca sa mergem mai departe; unicitatea pare sa faca parte din asta, ins ace altceva mai distinge fiinta umana de alte inhumane (nonhumans)?


Partile nemasurabile

Un obiect este masurabil; se potriveste in niste limite. Un eveniment are o anume durata; dureaza un anumit timp. Chiar si obiectele extreme de comple, precum calculatoare supersofisticate, cladiri de 70 de etaje si vehicule spatiale, pot fi descrise complet in termeni de spatiu sit imp. Iata ce fac schitele. Ele inregistreaza toate masuratorile necesare ca sa recreeze obiectul- lungimea, inaltimea, adancimea, masa, gravitatia specifica, apmerajul, voltajul, velocitatea, circumferinta, duritatea, ductilitatea, maleabilitatea, conductivitatea si tot asa. Desi este dificil sa masori direct niste lucruri- temperature unui sarut, velocitatea unui foton, durata unei explozii- nici un obiect nu are parti care san u poata fi masurate, cel putin in teorie.
Cu persoanele este diferit. Chiar daca doctoral tau inregistreaza cu exactitate inaltimea, greutatea, temperature, gravitatea specifica, presiunea sangelui, nivelul de cholesterol din serum, situatia hemoglobinei, si alte date despre tine pana la precizia potentialului electric din cel de-al saptelea nerv cranian al tau, doctoral nu va fi analizat in intregime ce persoana esti tu. Multi oameni de stiinta, cercetatori in stiintele sociale, filozofi si teologisti spun aceste lucruri de ani de zile. Unii psihologi, de exemplu, include in modelul lor despre persoane ceea ce ei numesc “processor central” sau “mintea” care afecteaza in contnuu comportamentul uman si care scapa tuturor masurilor stiintifice riguroase acre incearca sa o masoare. Persoanele cu mai putine aptitudini stiintifice numesc acest element nemasurabil “spiritual uman”, “suflet” sau “psihic” ori “personalitate”. Insa oricum ai numi-o, ea se afla acolo.
Cea mai clara manifestare pentru aceasta parte nemasurabila a nostra este acest fenomen pe care noi il numim “emotii” sau “sentimente”. Desi putem masura aspecte legate de sentimente- undele cerebrale, palme transpirate, rata inimii, raspunsuri cu pixul si hartia- ceea ce masuratorile inregistreaza sunt departe de sentimentele ele insele. “Puls 110, respiratie 72, rating Likert 5.39, conductivitatea palmarului 0.036 ohmi” pot fi corecte, insa nu surprinde intocmai ce se intampla in mine cand ii sunt recunoscator unei persoane iubite.
Un alt lucru: aceste sentimente si emotii fac mereu parte din experientele noastre. Psihologii si profesorii sunt de accord ca nu este realist sa incerci sa separi aspectele ‘intelectuale” sau “obiective” ale unei persoane sau ale unui subiect de partile “emotionale” sau “affective”. Asta pentru ca oamenii mereu gandesc si simt. Dupa cum afirma un scriitor “ Ar trebui sa fie evident ca nu exista invatare intelectuala fara un fel de simtire sin u exista sentimente fara ca mintea sa fie cumva implicate”. Uneori experientele noastre sunt mai mult gandire decat simtire si alteori opusul, insa nici una dintre aceste parti nu lipseste vreodata complet.
Si cu animalele cum este? Nu simt si ele? Iarasi, unele persoane ar dori as pastreze notiunea de simtire (sentiment) doar pentru animalele umane (human animals). Insa este greu san u iti amintesti de spritul naravas al calului primavara si salutul nerabdator al cockerului spaniel- si chipul lui suparat- “sentimente” (feelings). Intrebarea ramane insa aceeasi, ce anume mai putem spune ca ii face pe oameni sa fie oameni.



ALEGEREA (CHOOSING)


O a treia caracteristica se refera la miscarea(movement) oamenilor si a nonoamenilor (human and nonhuman). Toate miscarile unui obiect sau lucru sunt raspunsuri la alte miscari. Obiectele pot fid oar alese; ele nu pot allege. Ele nu pot sa initieze miscarea. Ele opt doar sa raspunda la miscari incepute in alta parte. Pilotii automati, intrerupatoarele fotoelectrice, robotii personali si industriali, termostatii dau uneori impresia ca “pot actiona pe cont propriu” sau ca se pot inchide sau deschide singuri, insa si ei sunt dependenti de actiuni intreprinse in afara lor. Robotii trebuie sa fie programat; termostatul reactioneaza la temperature, care reactioneaza la razele soarelui, care sunt afectate de rotatia pamantului si tot asa. In mod similar, o minge poate as ajunga doar in directia in care este trimisa, iar daca tu ai fost destul de bun la fizica ai putea sa calculezi cat de departe si unde a putea ajunge, pe baza greutatii, velocitatii, aerodinamicilor, foma pantofului, conditiile atmosferice si tot asa.
Insa tu nu pti sa spui prea exact ce s-ar putea intampla daca i-ai da un sut in fund sefului tau, tatalui tau, sau soferului de autobus. Motivul pentru care nu poti este ca, atunci cand sunt implicate persoane, alegerile umane intervin intre cauza si efect, stimul si raspuns. Aceasta este diferenta dintre miscarea obiectelorsi actiunile persoanelor. Daca apesi pe genunchiul meu ai putea cauza o smucitura de reflex-miscarea. Insa comportamentul, actiunile care insotesc reflexul meu, pot sa fie orice de la ras pana la o palma peste fata ta. Asta inseamna ca cealalta persoana alege cum sa raspunda la cuvintele si actiunile tale. Dca ideile tale despre avort sunt diferite de ale mele, as putea alege san u ascult atunci cand vorbesti despre evidente biologice cu privire la cand incepe viata. Tu ai putea sa imi dai indicatii simple catre teatru, insa eu pot sa aleg un alt drum. Pe scurt, oamenii uneori reactioneaza, precum obiectele. Insa noi facem si alegeri si decidem pentru noi insine.
Asa ca persoanele pot fi facute sa se invarta, sa plutyeasca, sa alunece sau sa zboare, precum obiectele, noi putem fi ridicati, miscati, impinsi, trasi si purtati. Insa noi putem initia aceste miscari si singuri; noi putem alege. Noi nu avem libertate deplina pentru alegerile noastre. Nu putem schimba sexul imediat, sa devenim cu trei ani mai tineri, sau sa memoram instant continutul biblioteccii congresului (Library ofCongress). Insa noi putem alege daca folosim un cuvant conventional sau unul obscene, noi putem alege cum sa prioritizam angajamentele noastre in timp, si, dupa cum vom discuta in urmatoarele capitole, ne putem alege propriile sentimente. (we can choose our feelings).
De fapt, cu cat ajungem sa fim mai mult in contact cu libertatea si puterea noastra de alegere, cu atat suntem mai umani. Uneori ne pierdem cumpatul; simtim de parka “trebuia sa tip si eu; ma facea sa par ridicola!” sau “Pur si simplu nu pot sa spun nimic!” sau “sigur, m-am retras, insa ea m-a facut- era mereu pe mine legat de ceva!” In aceste momente am pierdut masura despre ce intr-o masura inseamna sa fii om. Persoanele fac alegeri si cu cat ne amintim mai mult si actionam conform acestei idei, cu ata comuniacera noastra devine mai interpersonala.
Am gasit noi oare acea caracteristica care este umana si totusi distincta? Ei bine, ne apropiem. Desi pisica lui John isi intoarce nasul la mirosuri anumite de Kal-Kan, somonul migratory selecteaza cursul exact dintre miile care se varsa in ocean, iar unii cai “decide” sa se opreasca din alergat sis a se intoarca la calaretul lor cazut, cel putin o parte dintre oameni ar descrie aceste evenimente ca “fiind programate prin repetare” mai degraba decat alegeri constiente. Pisica reactioneaza temporar la temperature mancarii si in cele din urma se va intoarce sa o manance, iar somonii sunt programati sa gaseasca sis a urmareasca indiciile chimice subtile ale acelui curs de apa in care ei s-au nascut. Calul urmeaza doar un pattern (model) pe care l-a invatat si el; el nu se poate decide sa se intoarca doar la calaretele blonde si cu ochii albastri, sau la acelea care poarta jeansi facuti de designeri. Insa altii vor spune “Nu, ei aleg”. Asa ca sa contnuam mai departe ca sa vedem daca putem clarifica mai mult aceasta discutie.


GANDIREA (reflective)


O alta caracteristica cre ne distinge pe noi oamenii este ca gandim. Sa gandesti inseamna nu doar ca esti constient de ceea ce se intampla in jurul tau, dar si ca noi putem sa fim constienti de constiinta noastra. Cateii, pisicile, soarecii si girafele sunt cu toate constiente de mediile lor care le inconjoara, insa noi nu avem nici o dovada ca ei gandesc. Pana acum, din cate stim, doar oamenii isi exploreaza puterile extrasenzoriale, se intreaba despre sensul vietii si fac speculatii cu privire la trecut si la viitor.
Reflectia nu este un process care ii afecteaza doar pe filozofi si oamenii cu boli terminale. Uneori probabil ca te intrebi ce anume vei face peste cinci ani. Inainte sa iei o decizie importanta, iti pui intrebari despre tine si ceilalti, despre prioritati si consecinte probabile. In zile insorite poate ca remarci frumusetea peisajului care te imprejmuieste sit e gandesti cat de norocos esti sa traiesti acolo. Ca toate persoanele, tu pui intrebari si reflectezi. Si abilitatea si tendinta ta de a face acest lucru este o alta caracteristica care te ajuta pe tine sa te distingi de ceea ce este inuman (nonhumans).
Cand tu ignore faptul ca oamenii gandesc, comunicarea ta te tradeaza. Spre exemplu, ai putea sa te agati de lucruri superficiale- vremea, subiectele recente de la stiri, barfe. Probabil ca vei rata sa remarci felul in care comunicarea ta este afectata de felul in care te percepi, de imaginea celeilalte persoane despre sine si despre ce cred ceilalti ca tu gandesti despre ei. Pe de alta parte, cand esti constient de reflectivitatea ta si a celorlati, tu poti sa raspunzi la mai multe decat la ceea ce se intampla pe masura ce tu comunici. Tu poti sa recunosti, spre exemplu, ca desi te simti incomod intr-un anumit grup, Bill te percepe ca pe un leader puternic, si felul in care el te vede iti influenteaza comunicarea tot atat de mult cat si perceptia ta despre tine.
In scurta lui poveste EPICAC, Kurt Vonnegut Jr exploreaza cateva diferente intre comunicarea cu oameni si neoameni (human and nonhuman). Vonnegut arata ce anume s-ar putea intampla daca un computer ar experimenta sentimental iubirii si daca si-ar pune intrebarea de ce (pentru ce) anume traieste el.
Fiind programatorul lui EPICAC, naratorul povestii explica: “EPICAC ii cost ape platitoriide taxe 776,434,927.54 $...pOti s ail numesti masina daca vrei. El arata ca o masina, insa era cu mult mai putin o masina decat multi oameni pe care as putea sa ii numesc. “ faptul ca EPICAC este mai mult decat o masina devine evident cand programatorul care lucreaza pe el ii cere ajutor ca sa o seduca pe o colega, Pat Kilgallen. Spre surprinderea programatorului, EPICAC raspunde: “Ce este iubirea? Ce este o fata” Odata ce a primit definitiile pentru aceste notiuni si pentru alti termeni cheie, EPICAC incepe sa scoata o gramada de volume cu poezii de iubire pentru Pat. Poezia lui EPICAC, “Sarutul” este triumful lui.
Pat a fost foarte convinsa de poezie pana chiar sa o termine.
“Ea vrea sa se casatoreasca” i-a spus el lui EPICAC.
“Popesteste-mi despre casatorie”, a spus el.
I-am explicat aceasta chestiune dificila in cat mai putine cuvinte.
“Bine” a raspuns EPICAC. “Eu sunt pregatit oricand este si ea”.
Adevarul uimitor si patetic m-a lovit. Cand m-am gandit la sta, mi-am dat seama ca ce se intamplase era perfect logic, inevitabil si vina era doar a mea. L-am invatat pe EPICAC despre iubire si despre Pat. Acum,si automat ca el o iubea pe Pat.
Atunci cand programatorul nu ii poate explica cu success lui EPICAC de ce pat ar trebui sa il aleaga pe el sin u un computer, baiatul se rezuma la definitii care cauta nod in papura.
“Femeile nu pot sa iubeasca masinile si cu asta basta”.
“De ce nu?”
“Asta este soarta”
“Definitia te rog”
“Substantive care inseamna destin predeterminat si inevitabil”.
“15-8” spuse bucata de pagina a lui EPICAC”. “Oo”

Pe masura ce povestea avanseaza, baiatul sin u computerul primeste fata, iar EPICAC raspunde intr-un felin care procedeaza unii oameni. El se sinucide si lasa in urma sa urmatorul mesaj:
Eu nu vreau sa fiu o masina; sin u verau sa ma gandesc la razboi…Eu verau sa fiu facut din protoplasma si sa traiesc vesnic (last forever) astfel incat Pat sa ma iubeasca. Insa soarta m-a facut o masina. Aceasta este singura problem ape care eu nu pot sa o rezolv. Aceasta este singura masina pe care eu vreau sa o rezolv. Nu pot sa mai continuu in felul acesta. ..Noroc, prietene. Sa te porti frumos cu pat a noastra. O sama scurtcircuitez pentru totdeauna afara din vietile voastre.

Povestea lui Vonnegurt este trista si amuzanta in acelasi timp. Poate sa fie amuzant sa vedem ce se poate intampla atunci cand tratam masinile ca si cum ar fi persoane. Insa povestea ne aminteste si de ce anume se poate intampla atunci cand insistam in directia opusa sin e purtam constant cu oamenii ca si cum ar fi masini.Dupa cum am spus mai devreme, uneori asta este adecvat. Insa poate sa fie si trist.


Adresabil (addressable)


Cea din urma caracteristica ar trebui sa faca mai clar distinctia dintre impersonal si personal. Adresabilitate inseamna capacitatea de raspuns prin limbaj; organismele carora li te poti adresa pot sa recunoasca candle te adresezi- asta inseamna cand le vorbesti sic and le strigi prin limbaj. De asemenea, ele li se pot adresa altora. Adersabilitatea este cea care face diferenta intre a vorbi cu si a vorbi catre cineva. Animalele nu sunt adresabile; poti vorbi catre ele insa nu cu ele. Le poti chema, le poti certa, le poti lauda insa nu poti sa porti o conversatie reciproca cu ele.
O persoana a descries ce inseamna pentru ea adresabilitate, amintindu-si experienta din copilarie cu prietena ei imaginara. Mary a spus ca prietena ei “Sharla” mergea peste tot cu ea si era mereu imbracata corespunzator.de asemenea, era mereu preocupata de ceea ce facea Mary. Mary vorbea cu Sharla mereu, spunandu-I ce anume simte ea, plangandu-se de parintii ei si de sora mai mare si alteori faceau planuri elaborate. Uneori Mary vorbea despre Sharla cu mama ei si cu prietenii apropiati. Insa Sharla nu raspundea niciodata cu adevarat. Mary putea sa vorbeasca catre si despre Sharla insa nu cu Sharla. Ea nu era adresabila; Sharla nu era o persoana.
La inceputul acestui secol, un filozof pe nume martin Buber si-a descris comunicarea prin continuum-ul sau impersonal-------------interpersonal intr-o maniera care accentuaza notiunea de adresabilitate. Descria lui apare intr-o carte intitulata I and Thou (eu si cu tine) care, de la publicarea ei in 1922, a fost tradusa in mai mult de 20 de limbi, a fost vanduta in milioane de copii in lumea intreaga si continua sa fie citita, discutata si citata de profesori de comunicare si de cercetatori, filosofi, profesori, psihologi, sociologisti si teologi. Ai putea sa crezi dupa titlul cartii ca Martin Buber este despre religie,insa este mult mai mult decat atat. “thou” din titlu este traducerea in engleza pentru pronumele personal nemtesc “tu”. Buber a scris initial cartea in limba germana si a numit-o “Ich und du”, care a fost tradsa cu “je et tu” in franceza si pentru engleza au spyus “I and Thou”.
In orice caz, in aceasta carte si in aproape oricare alta carte scrisa de el intre 1922 si 1965 cand a murit, Buber se concentreaza pe continuum-ul comunicarii impersonal----interpersonal. Intr-o sectiune cu teri paragrafe aproape de finalul primei parti a cartii, Buber a sumarizat distinctia intre nonumani si umani pe care noi le-am discutat aici. Iata o parafraza a ceea ce el spune cu niste note marginale care traduc termenii lui in termenii nostri:
Lumea este de doua feluri pentru oameni, in acord cu perspective lor dubla. Pe de o parte, un om percepe lumea inconjuratoare, lucruri plate si fiintele ca obiecte; el sau ea percepe ce se intampla in lume, procese plane si actiunile ca niste procese, lucruri care sunt alcatuite din calitati si procese care sunt compuse din momente, lucruri inregistrate in termeni de coordinate spatiale si procese inregistrate in termeni de coordinate temporale, lucruri si procese care sunt legate de alte lucruri si procese sicare pot sa fie masurate si comparate cu altele- o lume ordonata, o lume detasata. Intr-unfel, te poti baza pe lumea aceasta; are densitate si durata; structura ei poate sa fie studiata; el o poate indeparta iar si iar; elsi-o aminetste cu ochii inchisi si apoi deschide ochii si iar o vede. Iat-o cum sta- chiar langa pielea ta, dac ate gandesti la ea in felul acesta, sau ghemuit in sufletul tau poate ca o percepi in felul acesta: este obiectul tau sit u o percepi astfel dupa dispozitia ta- si ramane straina atat in interiorul tau cat si in exterior. Tu o percepi si o iei ca fiind “adevarul” tau; ea iti permite sa o primesti insa nu ti se daruieste. Doar cand este vorba despre ea tu poti ajunge la o intelegere cu ceilalti; desi pare sa ia o forma diferita pentru fiecare, ea este pregatita sa ia forma unui simplu obiect pentru tine: insa tu nu poti sa ii intalnesti pe altii in aceasta lume. Fara ea, tu nu poti sa ramai in viata; faptul ca te poti baza pe ea te mentine sip e tine; dar daca ar fi sa mori in ea, ai fi ingropat in nimicnicie.
Sau omul intalneste fiinta si devenirea ca ceea ce il confrunta- mereu o singura fiinta si totul ca o continua devenire. Ceea ce este acolo i se dezvaluie lui prin revelatie si ceea ce apare este un process continuu. Nimic nu mai este prezent decat acest lucru….masurile si comparatiile au disparut. Depinde de tine cat de mult din nemasurabil sa devina realitatea ta. ..Tu nut e poti baza pe lumea acre ti se dezvaluie tie in felul acesta, pentru ca mereu iti apare noua sin u o poti crede pe cuvant. Ii lipseste densitatea pentru ca orice din interiorul ei se intrepatrunde cu oprice altceva. Ii lipseste durata, pentru ca vine chiar si atunci cand nu este chemata si dispare chiar atunci cand te agati de ea. Nu pate as fie masurata; daca incerci sa o faci studiabila, o pierzi. Ea vine- vine sa te insface- si daca nu ajunge la tine sau nut e intalneste ea dispare- insa apoi apare iarasi, transformata. Nu sta in afara ta, iti atinge pamantul…Intre tine si ea este o reciprocitate a daruirii; ii spui tu cand I te adresezi si i te daruiesti; iti spune tu si ti se daruieste. Nu poti insa sa ajungi la o intelegere despre ea cu altii.
Lumea lui (obiectuala) atarna de el in spatiu sit imp. Lumea lui tu (umana) nu atarna in spatiu sit imp.

PARTI
INTERSCHIMBABILE







ESTI MASURABIL






DOAR REACTIONEAZA

NU ESTE ADRESABIL




ESTI UNIC


ESTI NEMASURABIL





ALEGI


ESTI ADRESABIL

In concluzie, adresabilitatea este o culminare a caracteristicilor care fac distinctia intre uman(you world) ---nonuman (IT world). Si dupa cum ne ajuta si citatul din Eu si tu, toate cele cinci caracteristici pot fi folosite ca sa faci diferenta intre cei care te trateaza ca pe un tu sau ca pe un el(it). De aceea am petrecut noi atat de mult timp ca sa descriem aceste diferente. Continuum-ul comunicarii sau scala arata in felul acesta:


TIPURI DE COMUNICARI


Impersonal-------------------------------------------------Interpersonal

este interschimbabil este unic
este masurabil este nemasurabil
doar reactioneaza------------------------------------- face alegeri
nu gandeste gandeste
nu este adresabil---------------------------------este adresabil

Prin urmare, acesta este modul in care ar trebui sa definim “comunicarea interpersonala”. Noi folosim termenul “interpersonal” ca sa etichetam modul, tipul sau calitatea comunicarii care apare atunci cand oamenii implicate vorbesc si asculta in feluri care maximizeaza umanitatea lor proprie si pe a celorlalti. Acest tip de comunicare este cel mai usor de promovat cand sunteti doar doi de tu si cand deja va cunoasteti si aveti incredere unul in celalalt. Insa ea poate sa apara devreme in niste relatii- chiar de la prima intalnire - si dupa cum am mentionat deja, poate sa apra si la telefon, in intalniri de grup, si chiar in discursuri publice sau in situatii de prezentari. Prezenta sau absenta ei nu este determinata de cat de multi oameni sunt prezenti sau unde se afla ei ci de dorinta si abilitatea fiecarui om de a alege atitudi si comportamente “umane” sau “nonumane”.


Construirea persoanei (person building)



Pana acum noi am discutat despre cum am putea sa folosim continuum-ul impersonal------interpersonal ca sa clasificam sau ca sa iti descriem comunicarea, insa nu am raspuns la intrebarea “Si ce-i cu asta?”. Noi nu am spus nimic despre ce diferenta face punctual in care se afla comunicarea ta pe aceasta scara. Dupa cum reiese, se pare ca reprezinta o diferenta foarte importanta air mai devreme noi am folosit termenul “construirea persoanei” ca sa sugeram ce fel de diferenta este.
Cea mai importanta presupozitie care subliniaza abordarea noastra la comunicarea interpersonala este ca calitatea existentei fiecarei persoane este direct legata de calitatea comunicarii pe care el/ea o experimenteaza. Cu alte cuvinte, comunicarea nu este doar o modalitate prin care potisa faci lucrurile sau ceva care te ajuta sa dai afara ceva ce te apasa; ea afecteaza de asemenea felul in care esti tu ca persoana. Este adevarat ca comunicarea indeplineste sarcini. Te poate ajuta sa obtii o intalnire, sa faci o vanzare sa fii avansat sis a primesti o masina. Poate servi la o mare varietate de functii instrumentale. Insa comunicarea este mai mult decat atat.
Totodata sunt motive pentru care comunicarea poate sa serveasca functii expresive. Spre exemplu, Edgar Allan Poe a vrut sa exprime niste emotii puternice despre Annabel Lee, el a scris, randuri precum acestea:
Insa iubirea nostra era mai oputernica decat insasi iubirea
Celor care erau mai batrrani decat noi-
A multora mai intelepti ca noi-
Si nici ingerii din cerul de sus’
Nici demonii din adancul marilor,
Ar putea vreodata sa desprinda sufletul meu de sufletul
Frumoasei Annabel Lee….

De asemenea, in ceea ce priveste comunicarea, este mai mult decat sa rezolvi lucrurile sis a iti exprimi sentimentele. Pe langa functiile instrumentale si de expresivitate, comunicarea mai poate sa aiba o functie de construire a persoanelor (person building).aceasta este functia pe care se concentreaza abordarea noastra asupra comunicarii. Cand noi spunem ca exista o legatura directa intre calitatea existentei tale si calitatea comunicarii tale, noi vrem sa spunem ca cine esti tu ca persoana este partial influentata de comunicarea pe care o experimentezi. Iata de ce noi numim functia aceasta de “construire a persoanei”.
Una abordarile care pot clarifica aceasta functie de “construire a persoanei” este sa discutam despre “calitatea existentei” din punct de vedere medical. James J Lynch face asta in doua carti recente care discuta conexiunile dintre sanatatea fizica si comunicarea interpersonala. Lynch este co-director la Clinica psihofiziologica de la Clinica si Laboratoarele Medicale ale Universitatii si Scolii de Medicina Maryland. Dupa cum vom vedea noi, studio dupa studio ne arata cum dialogul uman nu doar ca ne afecteaza semnificativ inimile, ci ele pot chiar sa influenteze (alter) biochimia tesuturilor individuale de la extremitatile cele mai indepartate ale corpului. De vreme ce sangele curge prin fiecare tesut uman, intregul nostru corp este influentat de dialog. “
Una dintre descoperirile importante ale lui Lynch este ca presiunea sangelui se schimba mai rapid si mai frecvent decat eram noi obisnuiti sa credem iar unele dintre cele mai radicale schimbari din presiuena sangelui apar atunci cand vormim si cand ni se vorbeste. Lynch a fost condos spre aceasta descoperire de interesul lui in hipertensiune, sau de o contnua presiune ridicata a sangelui, o boala care afecteaza aproximativ 40 de milioane de oameni in Statele Unite si carea a secerat peste un milion dintre noi in anii ’80. Instrumente computerizate ii permit lui Lynch si altor cercetatori medicali sa monitorizeze constant presiunea sangelui sis a surpinda efectele pe care le are o persoana care intra in incapere, contactul nonverbal, cititul cu voce tare si conversatia. Vorbirea pare sa afecteze direct presiunea sangelui; un studio a aratat ca presiunea arteriala medie la asistente sanatoase a crescut de la 92 cand ele nu spuneau nimic pana la 100 cand “vorbeau calm”. Ascultarea are un effect opus. Mai degraba decat sa se intoarca la linia de baza (baseline) atunci cand o persoana se opreste din vorbit, presiunea sangelui in realitate scade sub linia mediana (baseline) atunci cand noi ne concentram pe cealalta persoana. Si asta se intampla doar atunci cand noi vorbim cu oamenii; “conversatia’ cu alte animale nu produce acelasi rezultat.
In prima lui carte, publicata in 1977, Lynch discuta unele dintre efectele mai globale ale aceluiasi fenomen. Acolo el prezinta rezultatele a sute de studii care coreleaza singuratatea si sanatatea precara. Spre exemplu, oamenii cu putine realtii personale au tendinta sa moara mai repede decat perechea loc care se bucura de retele de prieteni si familie.
De fapt, un studiu din 1970 pe gemeni identici a aratat obiceiurile de fumat, obezitatea si nivelurile de cholesterol ale gemenilor care au avut atacuri de inima nu difereau in mod deosebit de ale gemenilor cu inimi mai sanatoase. Insa erau alte diferente mai importante, pe una dintre care o numesc doctorii “putine relatii interpersonale in copilarie si adolescenta”. Gemenii cu boli de inima erau cei care experimentasera mai mult conflict nerezolvat, mai multe certuri la serviciu si acasa si mai putin supot emotional. Dupa treizeci de ani de lucru cu doctori lucrand cu pacienti bolnavi de inima, doi alti doctori au ajuns la concluzii similare.Ei au descoperit ca desi exista niste relatii intre problemele cu inima si factori precum ereditatea, greutatea si fumatul, exista o legatura mult mai puternica cu propriile obiceiuri(patterns) interpesonale. Persoana care va suferi cel mai probabil un atac de inima este cea care este implicate intr-un conflict prin care incearca sa obtina”printr-o lupta imediata si agresiva incearca sa castige mai mult si intr-un timp cat mai scurt…impotriva eforturilor adverse ale celorlalti oameni/lucruri”. Acesti doctori cred ca agresivitatea si competitivitatea continua iti pot spori sansele la atacuri de inima.
Ce concluzii putem trage de la dovezi de tipul acesta. In cartea lui din 1977, Lynch a declarat in felul acesta: “Compania umana ne afecteaza inimile,si…se reflecta in inimile noastre o baza bilogica pentru necesitatea noastra de a crea relatii umane de iubire sip e care noi esuam sa le indeplinim cu pieirea nostra…decizia finala este simpla: trebuie fie sa invatam sa traim impreuna sau san e crestem sansele de a muri singuri premature.”
Cu alte cuvinte, daca vezi calitatea vietii odpdv psihologic ori dintr-un punct de vedere strict medical, devine clar ca este mai mult decat multa mancare, haine groase, adapost, educatie si comoditati ale vietii moderne. Calitatea vietii tale este direct legata de calitatea comunicarii tale.
Insa in ceea ce priveste viata, este mai mult decat psihologie; calitatea vietii inseamna mai mult decat sanatate fizica. Si, daca daca mergi dincolo de ceea ce este psihologic, poti sa atingi aceeasi idée cu mai multa forta. De fapt, oamenii care nu fac parte din sistemyul medical (nonmedical people) au tot vorbit despre legatura dintre calitatea comunicarii tale si calitatea vietii tale de multi ani. Spre exemplu, filosoful Reuel Howe scrie:

Sa spui despre comunicare ca este importanta pentru viata umana inseamna sa fii banal, insa putina platitudine de genul acesta sta martora la adevarul invariabil; comunicarea inseamna viata sau moarte pentru oameni…atat societatea cat si individual isi sustrag sensul lor primar din relatiile care exista intre persoane. Prin dialog oamenii ajung sa implineasca miracolul personalitatii si al comunitatii.

Abordarea lui Buber a comunicarii porneste de la ideea ca tu si eu descoperim sin e construim umanitatea in relatia cu alte persoane. Si ca sa il parafrazam iarasi:

Faptul fundamental al existentei umane este persoana cu persoana. Acel lucru unic din lumea umanaeste ca ceva se intampla in continuu intre oameni si altii, ceva ce nu se intampla niciodata in lumea plantelor sau animalelor. ..Oamenii sunt facuti oameni(umanizati) prin aceasta intamplare….acest eveniment special incepe cand o persoana se intoarce spre cealalata, cand il vede pe el/ea ca acea fiinta cu totul speciala si oferindu-se sa comunice cu ea intr-un mod reciproc, construind dinspre lumea individuala pe care fiecare o experimenteaza catre o lume pe care amandoi si-o impartasesc.

Psihologul iezuit John Powell sustine aceeasi idée in termeni mai simpli: “ Cel care sunt eu la un anumit moment dat din procesul meu de a deveni o persoana, va fi determinat de relatiile mele cu cei care ma iubesc sau refuza sa ma iubeasca, cu cei pe care ii iubesc sau refuz sa ii iubesc.”

EXERCITIU-----------------------------------------------------------------------


Aplicatie individuala; Instrumentala, Expresiva sau Ontologica

Noi am vorbit despre trei feluri diferite in care comunicarea umana poate sa functioneze. Comunicarea poate avea functie instrumentala (sa ajungi sa faci ceva), sau expresiva (sa dezvalui sentimentele sau gandurile) si in acelasi timp este mereu si ontological (construire a persoanei sau sa adaugi la definitia ta despre tine si pentru acea anumita relatie). Acest exercitiu rapid ar trebui sa va ajute sa intelegeti aceste distinctii.
Pentru fiecare dintre urmatoarele situatii, decide daca comunicarea in acea situatie este in primul rand instrumentala sau in primul rand cu functie expresiva si explica modul cum gandesti cand alegi acest raspuns. Apoi vorbeste despre cum vezi aceeasi situatie functionand ontologic (fara importanta dca mesajul este instrumental sau expresiv). Vei primi doua raspunsuri la aceeasi situatie. Spre exemplu:

SITUATIE

Jan and David au trait impreuna trei ani, pana cand, intr-o zi, david a plecat fara sad ea nici un cuvant de explicatie. Dupa aproximativ 8 luni fara nici un contact, el reapare deodata la casa lui Jan si ea il lasa sa intre. Apoi, ei au stat in casa timp de doua zile fara sa isi adreseze nici un cuvant unul altuia. In cele din urma, dup ace au luat masa de cina intr-o seara, Jan spune:
“Du afara gunoiul”.
Cum apare sa fie acest mesaj: instrumental sau expresiv? Argumenetaza-ti raspunsul. Mesajul pare as fie instrumental in esenta, pentru ca Jan incearca sa “realizeze ceva” prin afirmatia ei- sa fie dus gunoiul afara. In ce feluri vedeti acest mesaj ca functionand ontologic/de construire a persoanei? Jan pare sa spuna ceva despre relatia lor, probabil “ca sunt pregatita sa made-a face cu tine iarasi” sau “bine ai revenit”.

Pentru fiecare dintre aceste patru situatii care urmeaza:
1. Mesajul pare sa fie instrumental sau expresiv? Argumenteaza-ti raspunsul.
2. In ce feluri vezi acest mesaj ca functionand ontologic?


Situatia 1

Darla si Mary Beth s-au cunoscut la colegiu si au devenit bune prietene. Pentru ca acum ele locuiesc in state diefrite, nu prea se mai intalnesc des insa se suna des pentru a ramane in contact una cu cealalata. In timpul uneia dinter aceste conversatii la telefon, ele au inceput sa discute situatia de la munca a Darlei. Darla spune:
“Ma infurii atat de tare cand el imi face de ras munca in fata unor alte persoane”

Situatia 2


Becky si Bill sunt colegi de camera si se cunosc doar din momentul cand Bill a raspuns la anuntul lui Becky “caut coleg de camera” cu doua luni in urma. Anmandoi luceraza si sunt de obicei ocupati sau dorm atunci cand sunt acasa. Intr-o zi, Becky il sun ape Bill la serviciu, ceva ce nu a facut niciodata si spune:
“Ai putea sa te intalnesti cu mine la o cafea dupa serviciu?”
Situatia 3

La fel ca in situatia numarul 2, mai tarziu in aceeasi zi. In verme ce ei converseaza la o cafea, Becky povesteset cum a primit o oferta de la o firma care este in concurenta cu cea la care lucreaza ea acum. Noul job presupune mai multi bani si ar trebui sa se mute in alt oras. Becky spune:
“Banii nu ar strica, insa chiar imi place situatia mea actuala asa cum este”.

Situatia 4

La fel ca in situatia numarul 2, mai tarziu pe parcursul conversatiei, Betty spune:
“Ce anume crezi ca ar trebui sa fac?”



“Bine”, ai putea spune tu, “nu sunt in dezacord cu idealurile marete exprimate de toti acesti ganditori si pot intelege cum calitatea vietii se leaga de calitatea comunicarii. Dar hai sa fim putin practici. Nu este posibil sa il tratam mereu pe fiecare ca pe o persoana si nici nu este mereu intelept. Asa ca nu te poti astepta in mod realist ca calitatea comunicarii fiecaruia sa fie aproape de extrema dreapta a continuum-ului.”
Suntem de accord. Nu putem si nici nu facem asta. Caracteristicile situatiilor fac uneori comunicarea umana imposibila. Dupa cum vom clarifica mai departe in urmatorul capitol, comunicarea umana este tipul de process in care orice detaliu depinde de altele. Definitiile rolurilor, statuturile relatiilor, diferentele culturale, imprejurimile fizice si cat timp avemla dispozitie- toate pot sa faca contactul interuman imposibil. Lipsa cunostintelor si a abilitatilor pot de asemenea sa limiteze acest tip de contact de calitate. O persoana si-ar putea dori sa se “conecteze” la alegerile si sentimentele altei persoane insa pur si simplu ar pueta san u stie cum sa asculte in felul acesta.
Intr-o serie de alte situatii acest lucru ar putea fi posibil insa nu ar fi prea intelept. Relatiile de putere sau nivelul de ostilitate ar putea sa faca riscant acest lucru. Spre exemplu, un prieten al lui John preda comuniacrea interpersonala ac parte dintr-un curs de “abilitati de Viata” intr-o fabrica cuu angajati. Fabrica si programul in acre lucreaza fac parte din sistemul penitenciar. Eric lucreaza ca guardian si de asemenea preda part time acolo. Puterea lui ca guardian- el are autoritatea sa trimiat oamenii inapoi la inchisoare districtului sau la penitenciarul federal- ii afecteaza drastic ceea ce poate el sa realizeze ca professor de comuniacre interpersonala. Unii oameni de la orele lui ii raspund deschis la eforturile lui de comunicare interpersonala. Altii, totusi, sunt atat de incrancenati de anii pe care ei i-au petrecut la inchisoare incat se gandesc la cum sa isi mentina propria lor putere in ierarhia celor condamnati si cum sa iasa afara mai curand- legal sau prin alte metode. Pur si simplu pentru Eric nu pare de bun simt sa incerce sa comunice in feluri “intepersonale” cu toti cei care participa la orele lui.
Noi incercam sa aratam ca in unele situatii sa comunici impersonal uneori nu inseamna ceva rau sau inadecvat. Datorita asteptarilor, constrangerilor de timp, sau pentru o multitudine de alti factori, este uneori cel mai bun mod de a te purta intr-o situatie. Chiar si Martin Buber, care a fost profund dedicat comunicarii interpersonale, a sustinut acelasi lucru. Intr-un eseu scris la putin timp inainte de moartea lui, el a spus ca s-a nascut intr-o lume in care comunicarea eu-tu sau contactul persoana la persoana (personal) erau norma, atunci ca probabil ar fi trebuit sa pretuiesc “lumea impersonala (a lui IT)”. Insa deoarece el nu a facut asta, pentru calumea in acre el traia continea mai mult impersonal (I-IT) decat personal (I-you), el a pus accentual pe ultima. Ideea lui era ca avem nevoie de mai mult decat un echilibru. Comuniacrea impersonala, Eu-el (I-IT) este uneori necesara, insa vietile noastre devin mai umane si mai complete pe masura ce crestem comunicarea interpersonala.
Noi vrem sa atingem un alt aspect important legat de acest subiect cu ceea ce este practice. O a doua presupozitie care ne ghideaza abordarea noastra asupra comunicarii interpersonale eset credinta ca exista o miscare esentiala in lumea umana si aceasta este catre relatie si nu catre diviziune. Din cauza a ceea ce suntem noi ca oameni, in general ne indreptam catre comuniune si nu catre separare.
Iata cum am ajuns noi la aceasta credinta. In primul rand, noi recunoastem ca viata omeneasca este un process sau o activitate, nu o stare de a fi (a state of being) si ca procesul general in care suntem angajati este procesul prin care nopi devenim ceea ce suntem, sa devenim persoane complet evaluate (dezvoltate). Aristotel a aspus acest lucru acum 2500 de ani si sute de ganditori au repetat aceasta idée. In al doilea rand, persoanele sau oamenii relationeaza, nu sunt finite solitare. Cu alte cuvinte: ‘nici o persoana nu este o insula”; a fi o persoana inseamna sa experiemnetzi erlatii cu alte persoane. Daca ai putea sa creezi un organism uman intr-un mediu complet impersonal- un uter artificial, o nastere asistata de masini, hranire si schimbare mecanica, si tot asa-pana la urma ai ajunge sa nu mai fii o persoana. Asta deoarece, ca sa poti deveni un om, trebuie sa experiemntezi relatii cu alte persoane.
Acesta este aspectul cel mai important in diverse relatari despre copii “salbatici” sau ‘necivilizati”. Espre exemplu, in “experimental interzis: Povestea baiatului salbatic din Aveyron”, Roger Shattuck vorbeste despre o creatura ‘remarcabila” care a iesit din paduri in propierea unui mic sat din Franta de sud pe 9 ianuarie 1800 si el a fost prins in timp ce scormonea dupa legume intr-o gradina din sat. “Creatura”

Era om dupa forma corpului si mergea drept. Totul in legatura cu el sugereau ca este un animal. El mergea gol cu exceptia zdrentelor unei camasi sin u arata modestie, nu se constientiza ca fiind o persoana care sa aiba vreo legatura cu oamenii care il prinsesera. El nu putea vorbi si scotea niste sunete caiudate si fara semnificatie. Desi era foarte scund, parea sa fie un baitat de 11 sau 12 ani.

Creatura a fost dusa epntru tratament la un doctor renumit, Dr Pinel. Acesta era chiar unul dintre fondatorii psihiatriei, nu a fost in stare sa il ajute,partial pentru ca, dupa cum ne arata Shattuk “baiatul nu avea simtul apartenentei umane la lume. El nu se simtea ca fiind o persoana aflata in relatie cu alte persoane.””salbaticul din Aveyron” a facut progrese ca sa devina om abia dupa ce a fost luat pentru studio de catre un alt doctor numit Jean marc Gaspard Itard. Prima mutare a lui Itard a fost sa plaseze copilul in ingrijirea unei mame atente si iubitoare, doamna Madame Guerin. In acel context ei au putut s ail invete pe baiat sa isi foloseasca “olita de noapte”, sa se imbrace, sa vina cand era chemat, si chiar sa asocieze unele litere ale alfabetului cu niste imagini.
Primul raport al lui Itard despre eforturile lui din acel an au arat cum l-a educat si la socializat pe baiatul salbatic si acesta pune accentual pe importanta contactului uman in devenirea personala. Itard descrie in detaliu evenimente care demonstreaza importanta “sentimentului de prietenie” intre el si baiat dar mai ales intre baiat si dna Guerin. “Probabil cavoi fi inteles daca oamenii isi vor aminti influenta majora asupra unui copil a acelor dragalasenii si tandreturi, acele nimicuri delicate care vin natural din inima unei mamesi caer aduc primele zambete si bucurii in viata oamenilor.” Fara acest contact, acest tanar organism uman era o “ceratura”, “un salbatic”. Prin contact uman el a inceput sa se transforme intr-o persoana.
Daca eset adevarat ca ceea ce facem noi ca persoane este sa devenim cei ce suntem, si ca noi suntem finite relationale, atunci poti spune ca miscarea primara in lumea umana este catrre relationare, nu san e departam de ea. Mai mult decat atat, sa spui ca oamenii sunt in mod fundamental “relationatori” (relaters) inseamna sa spui ca la baza noi suntem “comunicatori” pentru ca relationarile se intampla prin intermediul comunicarii. Acesta este un alt mod prin care subliniem ideea din prima noastra asumptie- acea comunicare nu este doar unul dintre multele lucruri pe care le facem pe masura ce inaintam in viata ci eset un lucru definitoriu: comuniacrea este cea care ne face sa fim cine suntem. Dar mai inseamna si altceva. Daca oamenii sunt in mod fundamental comunicatori, atunci, oricand noi suntem eliberati de frica si de ignoranta noi ne vom misca catre altii, nudeparte de ei. Prin urmare, abordarea nostra din aceasta carte nu este sa spunem ca “ar trebui sa stabilesti relatii de la om la om sau “Ar fi mai bines a comunici mai efficient sau daca nu inseaman ca esti un om rau.” In schimb, noi credem ca daca noi in calitate de autori si voi ca cititori putem lucra cu totii impreuna ca sa crestem cunostintele sis a iti diminuam frica si in felul acesta vei stabili mai multe relatii personale. Si nu pentru ca ti-am spus noi asta, ci pur si simplu”natural”.Contactele interpersonale vor avea loc nu pentru ca “tu esti bun”sau pentru ca intri intr-un anumit system de valori ci pentru ca tu esti cel ce esti; o persoana.

REZUMATUL CAPITOLULUI


Acest capitol are rolul sa va introduca in ceea ce noi numim comunicarea interpersonala. Noi folosim termenul “interpersonala” ca sa etichetam un fel, un tip sau calitatea comunicarii care apareatunci cand oamenii implicate aleg sa vorbeasca sis a asculte in feluri care le maximizeaza umanitatea lor si pe a celorlati.
Noi am clarificat faptul ca definitia inseamna sa discutam caracteristicile sau trasaturile care fac distinctia dintre inuma/sau nonpersoane fata de persoane. Prima caracteristica este unicitatea; obiectele sunt in mod evident interschimbabil, insa oamenii nu sunt. Fiecare om este o combinatie genetiac de mare maiestrie si chiar si gemenii identici, care au acelasi construct genetic, au experiente unice. O a doua caracteristica are de a face cu cat de masurabili sunt sau nu sunt oamenii. Obiectele pot fi complet descrise intermeni de spatiu sit imp. Oamenii, totusi, au unele caracteristici nemasurabile. Cele mai obisnuite sunt sentimentele si emotiile.
A treia modalitate in care oamenii difera de nonoameni este faptul ca ei pot face alegeri. Este adevarat, alegerile noastre sunt adesea limitate, insa prezentul nostru nu este niciodata complet determinat de trecutul sau chiar viitorul nostru. A patra caracteristica a omaneilor este ca suntem reflexive (gandim). Nici un alt obiect sau animal pe care il cunoastem a inventat filosofia, stiinta sau religia si doar oamenii petrec atata timp precum facem noi reflectand lau sau intrebandu-ne pe noi sau pe altii.
Adresabilitatea este cae din urma caracteristica distincta a oamenilor. Adresabilitatea inseamna raspunsuri lingvistice, abilitatea nu doar de a vorbi catre dar si de a vorbi cu si de ai se adresa. Desi ai putrea sa argumentezi ca unele sau toate celelalte caracteristici nu sunt specifice doar pentru oameni, toate cele cinci luate impreuna definesc destul de clar ce inseamna sa fii o fiinta umana.
Cu ce ajuat constientizarea acestor caracteristici/ pentru ca ele ne ajuta sa distingem “ei”(its) de “tu”(you) s idea saemenea sa distingem tipuri de contacte-diferente dintre a trata oamenii ca “ei” sau “tu” sau de a fi tratat de ei ca un “el” sau ca un “tu”. Astfel, ei descriu la modul general ce inseamna pentru comunicarea ta se mutecontinuum-ul impersonal--------itnterpersonal. Cand ii tartezi pe altii precum parti interschimbabile, cand le ignore sentimentele, alegerile lor si intrebarile lor sic and ei te tarteaza in felul acela, comuniacrea ta cu ei va fi catre partea stanga a scalei. Cand ii tratezi pe altii si esti tratat de ei ca unic, nemasurabil, care face alegeri, reflexive, si adresabil, pe de alta parte, comunicarea ta se va afla langa partea dreapta a continuum-ului.
Motivul pentru care am petrecut atat de mult timp discutand comunicarea impersonala (Eu-el) si interpersonala (Eu-Tu) este ca noi credem ca exista o legatura directa intre calitatea existentei fiecarei persoane si calitatea comunicarii pe care el o experimenteaza. Noi numim asta functai de “construire a persoanei”. Noi spunem ca comunicarea nu functioneaza doar (1) ca sa facem niste treburi (asta inseamna, “instrumental”) si (2) ca sa exprime sentimente si ganduri (asta inseamna “Expresiva”) si totodata si ca sa (3) construiasca persoane (care inseaman ‘ontologica”). Daca te gandesti la construirea unei persoane dpdv medical, exista o mare cantitate de dovezi caer, dupa cum ne arata Lynch, “intergul corp eset influenatt de dialog”. Si daca mergi dincolo de psihologie, sunt multi oameni care sa depuna marturie pentru ideea ca “oamenii realizeaza miracolul persoanelor si comunitatii prin dialog”.
Cu siguranta ca nu este mereu posibil sa ii tratezi pe ceilalti ca pe o persoana si uneori chiar nu este intelept. Noi speram ca nu ne vei auzi spunand ca daca toata lumea ar iubi pe toata lumea, toate problemele lumii s-ar dizolva si cu totii ne-am putea da mainile ca sa mergem impreuna catre soare. Noi nu suntem chiar atat de naivi.
Noi argumentam totusi, ca exista o miscare de baza catre relatie in lumea umana si ca noi putem in mod realist, practice si fructuos sa beneficiem de avantajul acestei miscari. Asta inseamna ca toata comunicarea noastra nu poate sa fie interpersonala in calitate, insa ar putea sa fie o parte mai mare din ea si daca ar fi, vietile noastre ar fi ceva mai bune.
Toaet acestea intentioneaza sa te introduca in abordarea asupra comunicarii interpersonale sis a te pregateasca pentru cele ce urmeaza in aceasta carte.


PLANUL CARTII


Primul pas, credem noi, este menit sa dezvolte o intelegere a insusi procesului comunicarii. Acesta este focus-ul primului capitol. Noi suntem convinsi ca perspective sau punctual de vedere pe care il ai asupra ceva determina felul in care il vezi si ca unele perspective asupra procesului comunicarii umane sunt distorsionate. Prin urmare, capitolul 2 este menit sa clarifice unele dintre aceste potentiale distorsiuni si sa ilustreze procesul dynamic, complex de natura interdependenta al comunicarii umane.
Capitolul 3 are de-a face cu perceptia, principalul process care face parte din comunicarea noastra. Noi vorbim despre cativa factori interesanti care influenteaza modurile in care percepem cese intampla in jurul nostrum si care exploeraza in detaliu diferentele despre cum percepem oamenii si cum percepem persoanele.
Capitolul 4 discuta procesul cunoscut cu denumirea de “negocierea eurilor” sau “procesul tranzactiei imaginilor”. Noi credem ca daca tuiti doresti sa iti dezvolti abilitatea de a comunica interpersonal, este vital pentru tine sa intelegi acest proces. Acest capitol include un capitol al alegerilor de comunicare pe care cu totii le facem. Noi explicam acolo modul in care calitatea comunicarii tale este direct afectata de aceste alegeri, si cum anumite alegeri pot ajutasa cresti calitatea contactului pe care tu il experimentezi.
Impreuna, toate aceste prime patru capitole alcatuiesc partea I, “Conceptele interpersonale”. Scopul partii I este sa ofere o imagine conceptuala al abordarii noastre asupra comunicarii interpersonale. Partea a IIa, “Codurile interpersonale” este compusa din urmatoarele doua capitole. Capitolul 5 discuta codurile verbale, cuvintele si partile asemanatoare cuvintelor din comunicarea noastra. Discutam ce anume sunt indiciile verbale si apoi discutam cele sase cuvinte care functioneza ca sa impiedice sau ca as ajute contactul interpersonal. Acest capitol, de asemenea ofera cinci directii de abordare pentru imbunatatirea comunicarii tale nonverbale.
Partea a IIIa, “Abilitatile interpersonale” este alcatuita din capitolele 7,8 si 9 si are de-a face cu primele ca importanta dintre abilitatile de comunicare interpersonala: ascultarea, dezvaluiera, si claritatea. Noi credem ca intelegerea reprezinta doar jumatate din intregul process, iar comunicarea tan u se va imbunatati semnificativ pana cand nu vei putea traduce aspectele conceptuale in schimbari comportamentale. Prin urmare, capitolul 7 incepe cu atitudini si comportamente de ascultare. Noi descriem cat de importanta este ascultarea pentru intregul process de comunicare si noi identificam doua tipuri de ascultare, dintre care fiecare este potrivita sau folositoare in diferite tipuri de situatii de comunicare.
Capitolul 8 vorbeste despre setul de atitudini si abilitati intitulat dezvaluire (sharing) sau deschidere. In esenta, sa te deschizi presupune sa oferi imformatii verbale si nonverbale pe care cealalta persoana nu le-ar putea recunoaste sau intelege fara ajutorul tau. Dupa cum subliniem noi, dezvaluirea nu trebuie sa fie negative sau sa fie ceva “greu”;ea trebuie sa fie adecvata situatiei si relatiei. Ideea este ca, atunci cand vrei ca calitatea comunicarii tale sa se miste pe continuum-ul impersonal—interpersonal catre partea dreapta, tu ai nevoie sa dezvalui ceva despre ce inseamna sa fii uman: unicitatea ta, sentimente, alegeri, intrebari si tot asa. Iata ce anume face deschiderea (disclosure).
Capitolul 9 se concentreaza pe claritate, a treia abilitate cheie. Noi argumentam faptul ca tu nu poti sa fii clar de unul singur, ci ca tu poti invata sa comunici in feluri verbale si nonverbale care mai degraba reduce sin u sporesc ambiguitatea. Cu alte cuvinte, tu poti sa inveti sa ingustezi gama de interpretari pe care tu le dai la ceea ce fac sau spun altii. Tu te poti adapta la situatie, sa iti organizezi gandurile, sa iti ilustrezi ideile sis a iti ghidezi ascultatorul in feluri care promoveaza o maxima intelegere reciproca.
Capitolul 10 deschide Partea a IVa a cartii, “Contextele interpersonale”. Capitolele 10 si 11 discuta cadre sau situatii in care noi aplicam toate conceptele, codurile si abilitatile din capitolele anterioare. In primul rand noi discutam comunicarea in cadrul familiilor si intre prieteni in Capitolul 10, care are de-a face cu comunicarea in contextual erlatiilor. Apoi trecem in revista experientele formative de comunicare crucial de importante si prin care trecem cu totii in cadrul familiilor si discutam despre caracteristicile comunicarii in familiile sanatoase. Noi vorbim de asemenea despre dezvoltarea relatiilor, intre perechi de femei-barbati de acelasi sex sau de sex diferit. Noi oferim niste directii de urmat care san e mentina sis a ne imbogateasca relatiile de familie si de prietenie.
Capitolul 11 discuta despre conflict, un context al comunicarii care eset aproape la fel de familiar precum contactele cu familiile si cu prietenii. Noi pastram acest subiect pentru ultimul capitol, pentru ca conflictul pare sa fie cel mai dificil si provocator fenomen pe care trebuie sa il folosim interpersonal. Noi vorbim despre faptul ca conflictul este natural si “normal” si ca poate sa fie de ajutor. Noi identificam diferite tipuri de conflicte si sugeram feluri in care sa le abordam constructive pe fiecare. Si noi de asemenea oferim niste sugestii ca sa ne ocupam de conflicte care par sa fie de nerezolvat.
Epilogul se inchide in cerc complet, inapoi la ideea de baza pe acre am discutat-o in acest capitol cu privire la legatura dintre calitatea existentei tale si calitatea comunicarii. Este un extras dintr-o carte numita “Iepurasul de catifea” si noi credem ca vorbeste de la sine.
Pe parcursul cartii noi am introdus de asemenea activitati individuale si de grup, gandite sa te ghideze in aplicarea practica a principiilor si abilitatilor oferite in carte. Dupa cum au descoperit toti cei care au incercat sa isi imbunatateasca abilitatile de comunicare, exista o diferenta mare intre a intelege un principiu sau o atitudine si in a fi capabil sa o aplici. Activitatile individuale si de grup sunt concepute ca sa tea jute sa treci peste aceasta dificultate. Noi credem ca daca vei incerca cel putin o parte dintre ele, vei creste asnsele de a primi ceva valoros in urma parcurgerii acestei carti.
In plus, noi am mai adugat o sectiune intitulata” Poate ca te intrebi…” in care noi ridicam intrebari despre continutul capitolului, intrebari care au mai fost ridicate de persoane la cursurile noastre sau de catre profesori care au folosit aceasta carte. Aceste sectiuni sunt eforturi de a reduce distorsiunile si suprasimplificarile ale principiilor si abilitatilor. Lecturile suplimentare sunt de asemenea citate la sfarsitul fiecarui capitol, pentru cei care vor sa urmareasca o idée mai departe decat o facem noi in carte.
Cam asta este ceae ce va asteapta. Ai putea sa iti doresti sa treci prin capitole in ordinea pe care ti-am propus-o noi sau ai putea sa alegi ordinea care functioneaza mai bine pentru tine. Poate ca vei dori sa suplimentezi informatiile citite prin lecture si exercitii suplimentare. Insa orice anume alegi, noi credem ca vei afla ca efortul pe care il investesti in imbunatatirea comunicarii tale interpersonale iti poate adduce dividente reale. Sin u doar ata: poate sa fie si amuzant!


EXERCITII------------------------------------------------------------------------

Aplicatie individuala: Obiectificand si personificand


Impreuna cu colegii tai de clasa, intelegeti-va la o perioada de 24 de ore in care fiecare dinter voi sa tineti evidenta pentru cele mai evidente exemple din experienta voastra in ceea ce priveste (1) sa fii tratat ca un obiect, (2) sa fii tratat ca un om, (3) sa tratezi pe cealalta persoana ca pe un obiect, si (4) sa tartezi celalata persoana ca pe un om. Noteaza cu atentie limbajul si comportamentele care te conduc catre concluziile tale. Ce anuem au in comun diversele situatii?

Aplicatie individuala: Alege sa personifici
Inatlniri obiectificate cu alte persoane sunt inevitabile si uneori parti adecvate in comunicarea noastra de zi cu zi. Uneori, insa, avem tendinta sa ii abiectificam pe altii mai mult decat este nevoie. Fii atenta la modul in care comunici cu altii. Obiectifici mai mult decat este nevoie? Poti sa schimbi catre mai multa personificare?
Iata o provocare: muta la un mod interpersonal in ceea ce pentru tine este in mod obisnuit o situatie impersonala. Alege o interactiune obiectificatoare (spre exemplu, vanzatorul, operatorul de la informatii, angajatul de la benzinarie, si tot asa) si incearca sa reduce obiectificarea din comportamentul tau. Cauta sa abordezi situatia intr-un mod adecvat. Unele sugestii ar putea include:
Sa cresti contactul visual (increase eye contact)
Sa zambesti
Sa folosesti un ton prietenos al vocii
Sa intrebi sincer despre cum a fost ziua celeilalte persoane
Sa asculti cu atentie
Sa dai atentie la indiciile nonverbale

Cum a fost sa abordezi aceasta persoana in acest fel? Te-ai simtit mai confortabil sau mai putin confortabil decat de obicei? De ce? Comportamentul tau pare sa fi avut un affect asupra celeilalte persoane sau asupra calitatii intalnirii? S-a schimbat cumva ceva la tine?


Aplicatie individuala sau de grup: Lista cu stereotipiile cele mai vanate


Dupa cum am mentionat in acest capitol, noi credem ca exista mult mai multa obiectificare (stereotipie) in aceasta lume, decat este nevoie. Scopul acestui exercitiu este sa iti sporeasca constientizarea despre cat de multe streotipii se fac in societatea noastra.
Gaseste zece exemple de steriotipii pentr un grup de oameni (spre exemplu, barbate, femei, o rasa nealba, cei in varsta, cei cu dizabilitati, si tot asa). Adu-ti propriile exemple la ore daca poti (reviste, magazine sau alte surse printate) si ia-ti notite cu privire la exemplele neprintate.
In vreme ce iti canezi imperjurimile ca sa gasesti stereotipii, tine-ti si ochii deschisi pentru patru exemple de violare al aceluiasi stereotip.Sper exemplu, dac ate uiti la stereotipiile despre femei, vezi daca poti sa gasesti exemple cu femei aflate in roluri nestereotipale; probabil ca director general sau catarator de munte, mai degraba decat secretara.
Mai jos sunt cateva locuri in care sa cauti:
reclamele din reviste
albumele inregistrate (titluri de melodii, opera de arta)
povesti de la stiri
reclame la tigari
fotografii
reclame la TV sau la radio
povesti pentru copii sau fabule
truisme
jucarii
termeni/slogane
bijuterii
sport
culori
cariere
mobile sau decoratiuni
tipuri de reviste
bauturi
diferente comportamentale observte
parfumuri/aftershave-uri
tipuri de masini sau de camioane

Fololoseste urmatoarele intrebari ca un ghid catre discutarea descoperirilor tale. Ce tipuri de stereotipii ai gasit? Ai gasit mai multe sau mai putine stereotipii despre grupuri decat te asteptai initial? Ce spun exemplele tale desper caracteristicile acelui grup? Cat de patrunzatoaer crezi ca este acest tip de stereotipie? Crezi ca majoritatea oamenilor cred in acest stereotip? Cat de mult inrameaza acest stereotip felul in care noi gandim despre membrii acestui grup? Este acesta un stereotip care face rau sau eset periculos, ori este doar un exemplu inofensiv? Exemplele de ncalcare (violare) ale stereotipurilor pe care le-ai gasit spun ceva despre valoile care se schimba? Ce impact crezi ca au reprezentarile stereotipice au asupra membriklor grupului care sunt reprezentati? In ce feluri ar putea ei sa fie afectati daca sunt tratati intr-o maniera nonstereotipala?


Aplicatie de grup: aplicand stereotipuri (stereotyping)

Formeaza grupuri de 5-6 persoane. Selecteaza una dinter urmatoarele categorii (sau creeaza o categorie similara cu acestea):

Profesiuni
Grupuri
Locuri geografice de origine
Aparteneta la grupuri de acelasi fel (barbate si femei)
Preferinet musicale
Preferinte sexuale


Odata ce grupul tau s-a decis la o categorie, identifica subgrupurile care exista in interiorul categoriilor tale de grupuri. Descrie in termeni generali cum este sa fii un membru al fiecarui subgroup. Ofera exemople din propria ta experienta si despre persoane care exemplifica si aletle care contrazic definitiile la care a ajuns grupul tau. Fii sigur ca conclyuziile grupului tau sunt notate pe hartie si sunt gata sa fie impartasite in fata intregii clase.
Care sunt unele dintre avantajele pentru care abordam oamenii in felul acesta? Care sunt dezavantajele?

Aplicatie de grup: sa obiectifici sau sa personifici?


Citeste urmatoarele scenarii. In grupuri de 3-5 oameni, descrie trei feluri diferite in care ai putea tu alege sa te comporti in situatiile date.

Ai un examen important si dup ace studiezi atent toata noaptea, te retragi ca sa dormi bine. Colegul tau de camera vine in camera la ora 1.00AM si vera sa iti vorbeasca despre o problem ape care el o are cu prietena lui.
Esti in oras la o cina romantica cu o persoana deosebita, iar ospatarul a facut tot felul de prostii. Mai intai ti-a adus la salata un sos gresit, apoi a uitat sa aducacosul cu paine, pe urma, bineinteles ca nu a adus unt, mancarea parteneri tale este foarte rece si acum varsa apa pestevoi.
cel mai bun prieten al tau se intoarce in oras dup ace a fost plecat toata vara. Ai auzit ca a venit de o saptamana, insa nut e-a sunat sau contactat inca in vre-un fel. In cele din urma, prietena ta se opreste pe la tine si spune intamplator” Buna, imi pare bines a te vad!”
Tu esti supervizorul unui department de la serviciu care a aratat o scadere a productivitatii. Supervizorultau insista ca tu sa faci niste imbunatatiri ori altfel postul tau va fi afecatt. Cand investighezi mai indeaproape, afli ca unul dintre oamenii din echipa ta a ramas vaduv de putin timp si de atunci are probleme al munca.
Stai la banca la coada de cincisprezece minute cand cineva apare dintr-o data si spune. “ma scuzati” si se aseaza in fata ta.

Acum ca ai descries trei posibile feluri prin care poti raspunde la fiecare situatie, plaseaza fiecare dintre rspunsurile tale pe continuum-ul impersonal-----------interpersonal. Cu alte cuvinte, ii tratai pe ceilalti indivizi mai mult ca pe obiecte sau ca pe persoane?


Ce factori situationali ar putea afecta ce alegeri de comunicare ai face in situatii similare de viata? Cum te poate ajuta pe tine aceasta activitate cand in viitor va trebui sa alegi niste comportamente adecvate?


NOTE

Comentarii

1

de yiemsatm

2012-06-22 21:51

la aprobare


Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile

 
Termeni si Conditii de Utilizare